K-P-T

Enea Marius
K-P-T
(In God we trust)

Cluj-Napoca 2007

Preambulul intr?rii României în Comunitatea European? a fost preg?tit? mai întâi prin vizita pre?edintelui Greciei la întrunirea dintre Mitterrand ?i Vladimir Putin la Moscova de anul trecut. Vladimir Putin prodemocratic dar totu?i fost ?ef al KGB cu orientare procomunist?, François Mitterrand pre?edinte al Fran?ei, era înc? în func?ie de orientare prodemocratic? aplicând legea protej?rii propriilor lor oameni ?i a for?ei de munc? autohtone de origine francez? sau din fostele colonii franceze a ?inut cât mai mult posibil la distan?? atingerea conducerii supreme a Fran?ei de sociali?ti ?i aproape era s? intre în colaps datorit? partidului radical extremist al lui Le Pen de orientare acum u?or u?or c?tre procomuni?ti dar sub titulatura întregii Europe vestice spre orientarea titulaturii partidelor ca fiind populare. Pre?edintele en titre al Greciei membru al partidului popular grec respinge cu putere atacurile în senatul grec ale membrilor PASOC partidul socialist grec, aplic? m?suri dure economice asupra economiei grece?ti pentru a recupera sau acoperii minciunii c? la intrarea Greciei în Comunitatea European? ei atinseser? produsul intern brut necesar pentru a rezista alinierii calit??ii ?i pre?urilor ca în comunitate. Au intrat în comunitate dar anul trecut s-a observat colapsul financiar ?i blocajele bancare de plata pensiilor ?i a salariilor. Reducerea plafonului pensiilor, imposibilitatea de plat? a acestora prin b?nci, sc?derea pre?ului for?ei de munc? ?i chiar o criz? în domeniu prin lipsa locurilor de munc?. Reac?ia a fost o agresivitate crescut? vis-a-vis de emigran?i ?i fa?? de cei stabili?i din alte ??ri în Grecia. Refuzul autorit??ilor elene de a da legea stabilirii legale ?i autentificarea cu acte în regul? a emigran?ilor pentru a putea lucra legal. Spre sfâr?itul sezonului, anul trecut pre?edintele României en titre este invitat în Grecia pentru discu?ii preliminare a ader?rii României la Comunitatea European?. Yugoslavia fost? federal? r?mâne neatins? doar în aparen?? datorit? exodului masiv al popula?iei de origine albanez? c?tre Grecia. Ungaria trece prin alegeri de la sociali?ti la partidul popular dar de orientare pro Austria-Germania. Polonia, Cehia ?i Slovacia erau demult tutelate de germani, austrieci ?i italieni. Germania, Austria ?i Italia de orientare popular? clar? cu atitudine agresiv? vis-a-vis de politica migr?rii for?ei de munc? spre ele, Rusia, Grecia, Fran?a datorit? politicii subtile antiamericane de promovare a NATO peste tot, ?i datorit? acestui lucru crize economice crescute în Fran?a ?i Grecia. R?mâne relativ iubit? de emigran?i Spania unde Comunitatea European? continu? s? investeasc? de?i satura?ia apare ?i aici pentru c? aspectul primar al investi?iilor s-a cam finisat ei având din ce în ce mai mult nevoie de speciali?ti de performan?? pentru a face s? se deruleze investi?iile normal spre dezvoltare ?i profit. Speciali?tii totu?i sunt ale?i din ??rile de unde s-a investit pentru a degreva totu?i de criz? a locurilor de munc? ?ara respectiv?. De asemenea în Portugalia investi?iile Comunit??ii Europene continu? dar într-un ritm mai lent datorit? economiei subterane care f?cea din Portugalia s? se claseze pe ultimul loc în Comunitate. De fapt investi?iile se men?in lente datorit? riscului de recuperare a fondului monetar investit Consiliul financiar al Europei neavînd siguran?a ?i precizia destina?iei banilor.
Tentativa Yugoslaviei format? din Serbia ?i Munte Negru de a se men?ine pe pozi?ia de ?ar? federativ? socialist? nu a fost la vremea respectiv? privit? de politica american? ca fiind de bun augur, de ordin democratic, insistând fostul pre?edinte Milosevich în men?inerea unit??ii unui teritoriu unit dar unde zonele populate for?at din timpul lui Tito cu popula?ii din alte zone, eterogenia ducând la o teroare mai ales c? popula?ia de origine sârb? ?i prosîrbeasc? era stimulat? pentru a conduce ?i controla zonele respective, se men?inea for?at. Sistemul acesta a fost aplicat ?i în fosta URSS din timpul lui Stalin. Diferen?a dintre modul de aplicare a ideii dintre Yugoslavia ?i URSS a fost sau nu se cunoa?te aspectul despre Yugoslavia, c? în fosta URSS oamenii erau deporta?i în cele mai multe din cazuri. Folosirea terorii, deportarea ?i obligativitatea însu?irii limbii comune, rus? sau sârb?. Aspectul este valabil pentru cazurile statelor federative ale fostului CAER. În cazul statelor unitare aspectul trebuie privit ca no comment în însu?irea limbii de baz? a ??rii respective ?i libera înv??are a limbii materne, folosirea ei în comunitate. Zonal sau nu în cazul litigiilor legislative este totu?i nevoie chiar obligatoriu s? te exprimi ?i s? în?elegi ce concluzii se trag în limba oficial? spre binele ambelor p?r?i în litigiu. Uzan?? sau non uzan?? dac? e nevoie de translator totu?i ce se traduce s? fie scriptic la fel cu ce s-a tradus. Sugestiv sau nu dar dreptul de a fi traduc?tor autorizat ar trebui controlat legislativ ?i verificat juridic. De asemenea ar trebui tot sugestiv verificarea dreptului de profesare ca traduc?tor autorizat, legislativ poate chiar la nivel de s?n?tate mintal? pentru evitarea fraudei ?i uzului de fraud? ?i furt cu înscripte oficiale. Legea este f?cut? pentru a fi înc?lcat?? Se zicea, practica arat? c? legea las? de dorit prin diferite amendamente sau articole auxiliare amendabile pentru a fi eludat? u?or repercusiunile suportându-le chiar reclamantul. Legea eliber?rii condi?ionate afectat? de practica neverific?rii a unor diagnostice de fapt o contra expertiz? clar? ?i aplicarea totu?i al unui diagnostic care s? specifice este sau nu este ceea ce se dore?te a fi. Practica meseriei de traduc?tor autorizat ar trebui trecut? sub inciden?a legii penale, verificare sistematic? a celor care o practic? ?i actelor aplicate ca fiind înscripte oficiale. Folosirea limbajului juridic, a cuvintelor care pot fi în?elese exact invers sau în?elesul lor este arbitrar depinde ce vrem s? în?elegem nu ce concluzie sau ce a declarat un martor sau chiar acuzatul ori acuzatorul ?i în plus practicarea cu zâmbetul pe buze ocultist totu?i a jur?mântului bazat pe sperjur. Încurajarea martorilor sau a unor eventuali martori în uzitarea cu neru?inare a unor declara?ii convenien?e folosindu-se de un handicap al acuzatului sau al acuzatorului fac totul s? devin? o vrai?te legislativ-juridic? dar din care crucea de la tribunal trebuie s? dispar? ?i s? fie pus? ce ?tiu eu, o poz? sexi în func?ie de caz. Stabilitatea celor dou? extremit??i una a?a zis populist? bazat? pe partide populare republican democratice specific Comunit??ii Europene ?i pactul culorii ro?ii bazate pe Rusia care încearc? s? se reimpun? ca for?? politic? ?i pe baza lui economic este reprezentat? prin Fran?a fostului Mitterrand pre?edinte ?i nu în ultimul rînd prin Suedia unde protec?ia popula?iei autohtone sau împrumutate dar cu mult? vreme înainte se bazeaz? totu?i pe o democra?ie destul de rigid?. Afirma?ia s-ar putea baza ?i pe faptul c? Suedia are un precedent prin asasinarea fostului Prim Ministru Olav Palme.
Ipoteza rela?iilor diplomatice cordiale dintre guvernele URSS ?i Suediei se continu? dar încep în timpul lui Napoleon I.
Cumnatul lui Napoleon generalul de origine italiano-francez? Murat a fost înputernicit de Napoleon ca fiind guvernator al Suediei.
Însc?unarea lui Napoleon s-a f?cut prin propria voin?? împotriva dorin?ei Vaticanului ceea ce ar putea fi justificat c? Napoleon ?i cuantumul s?u Murat a delapidat Vaticanul de tezaurul Vaticanului pentru a fi lipsit Vaticanul de posibilitatea ripostei financiare.
Dac? privim lucrurile în acest fel este de presupus c? tezaurul Vaticanului a fost transferat în depozitul de tezaur al Suediei ?i unde era p?zit de generalul Murat.
Imediat dup? însc?unarea lui Napoleon ca împ?rat acesta stabile?te un embargou drastic împotriva produselor comerciale ale Imperiului ?arist.
Totu?i, în timpul lui Petru cel Mare al Rusiei acesta modernizeaz? modul guvernamental rusesc ?i amenajeaz? cursul Nevei transformîndu-l într-un port dezvoltat cu ?anteire navale dup? experien?a lui Petru ca ?i ucenic în potrurlie Suedeze.
Dac? privim lucrurile ?i mai departe c? fiind o întîrziere a apari?iei în teatrul de lupt? de la Waterloo a Generalului Murat iar Napoleon practic pierde astfel b?t?lia final? ?i este capturat, dat Murat r?mîne totu?i însc?unat Rege al Suediei iar urma?ii lui au fost considera?i ca fiind din casa regal? a Suediei, atunci putem trage concluzia c? Murat a favorizat totu?i continuarea traficului comercial cu produse ruse?ti c?tre Fran?a, Suedia, pe mare prin canalul navigabil al Nevei, iar ca ?i garan?ieie a încrederii acordate imperiului ?arist ?i de al tr?da pe Napoleon i s-a garantat definitiv tronul Suediei definitiv înobilîndu-l rege.
Ca o concluzie ar fi de în?eles c? de-a lungul rela?iilor diplomatice Ruso-Suedeze totul s? se bazeze pe sus?inerea casei regale a Suediei de c?tre Rusia ?i reciproc.
În acest sens putem trage concluzia c? transferul de tehnologie de informatic? spa?ial? cump?rat? de Suedia pentru ea ?i dezvoltarea tehnicii de aviatic? modern? de lupt? a ajuns ?i la Baiconur în fosta URSS pentru a reechilibra dezvoltare tehnic? a SUA care lansa deja naveta Columbia iar dup? scurt timp URSS anun?? c? au aproape finalizat? ca proiect spa?ial o navet? asem?n?toare cu Columbia (Buran).
Nu dup? mult timp a fost asasinat premierul suedez Olav Palme iar acuzele erau aduse USA dar de fapt cei care l-au asasinat pe premierul suedez se presupune sunt ru?i pentru a se masca vînzarea tehnologiei de informa?ie spa?ial? ?i a se b?nui c? informa?ia spa?ial? de informa?ie a fost vîndut? de c?tre CIA c?tre URSS uciderea lui Olav Palme fiind doar o acoperire a celor din CIA.
De?i a favorizat transferul de informa?ie de ultim? or? la vremea respectiv? de provenien?? NASA c?tre fosta URSS ajutând programele de dezvoltare spa?ial? a fostei URSS s? ajung? la nivelul informa?ional american, plata a fost f?cut? de fostul lider al Kremlinului dar a uitat s? îl anun?e pe fostul Prim Ministru suedez cînd ?i unde va muri. Motiva?ia a fost dispari?ia oric?rei urme de transfer de tehnologie c?tre ei dar uite c? s-a aflat. R?zbunarea pentru c? a tr?dat, poate sau moarte pentru c? a vîndut ?i nu trebuia s? se ?tie prin cine. O moarte a unei personalit??i oricum atrage aten?ia dar motiv?ri se pot g?si ?i pe plan intern pentru a se disculpa ?i a ascunde motivul real care a însemnat totu?i o investi?ie de ordin milioane de milioane probabil. ?i asta pentru a fi la vremea respectiv? up to date din punct de vedere tehnologic ?i dac? ne place sau nu militar în spionaj. Se ?tie ?i este valabil oricînd s? SUA va importa oricînd materie cenu?ie acordînd posibilitatea dezvolt?rii ?i implement?rii ideilor de dezvoltare nu de regres sau munc? sub teroare. Am avut o revolu?ie care a impus o democra?ie care a sc?pat în mod deliberat de sub control pentru a putea s? se impun? o nou? clas?. Nu oricine ar putea rezista la nivelul ei dar oricum se bazeaz? totu?i foarte mult pe vechea clas? care a revenit în actualitate reactualizându-?i prezen?a printr-un cadru legislativ adecvat. Motiva?ia cadrului legislativ aprobat ar fi pentru a proteja totu?i o ?ar? de furt de tehnologie sau mai ?tiu eu ce dar uzitat? f?r? scrupule pentru rezolvarea unor probleme personale prin vendet? mascat?. Vendeta este chiar instrumentul care va face mu?i dintre speciali?tii no?tri s? vînd? sau s? ofere gratis celor care vînd. Specialist fiind c? vei vrea sau nu vei vrea vei vinde pentru c? nu vei descoperii sau aplica cu succes ceva f?r? ca cel de lîng? tine s? nu te urm?reasc? poate fiind pus inten?ionat s? fac? asta ?i vei d?rui de?i nu vei sc?pa nici a?a. Replica: A gîndi e omene?te dac? e?ti prea vei muri. Sau vei lucra gratis, sechestrat obstruc?ionat s? nu contactezi pe nimeni care s? te ajute sau s? te salveze ?i oricum vei muri dup? ce vei finaliza cercetarea sau studiul. Tu ai gîndit, ai muncit, ai descoperit pl?te?ti cu moartea pentru c? ai totu?i ni?te aptitudini, al?ii vor avea bani dar gîndesc alt ceva.
Modul de aplicare a legii în SUA mai ales în cazul delictelor federale de tip mafiot se poate observa virtual în filme dar moartea unui Prim Ministru din afara Americii Unite a dus poate pentru cine vrea s? cread? la faptul c? totu?i în func?ie de gravitatea prejudiciului economic ?i de siguran?? a statului se poate rezolva ?i mascat. Moartea lui Kennedy, asasinatul asupra celui de-al doilea frate Kennedy senator în timpul campaniei c?tre pre?eden?ia SUA reflect? probabil afectarea din punct de vedere financiar a unor interese economice ilicite de nivel interna?ional. În ce era implicat? familia Kennedy, poate era implicat? direct ?i dorea s? se retrag?, poate aflase de afacerile ilicite ?i for?ase mâna celor care conduceau afacerea pentru a da familiei de fapt membrilor s?i dreptul de a candida la pre?eden?ia SUA sau poate cel de al doilea frate ucis ?i el în atentat în timpul campaniei electorale cred c? în Kansas ?tia cine a pus la cale atentatul asupra primului pre?edinte Kennedy ?i încerca atingând puterea s? se r?zbune.
În 1956 se înfiin?eaz? statul Israel.
Pe plan mondial ap?ruser? dou? conflicte militare deschise în care SUA era implicat? direct dar care au fost pierdute de colosul industrial ?i economic datorit? opiniei publice interna?ionale ?i mai ales deranjului interior provocat de afacerea Watergate ?i asasinare pre?edintelui JFK la Dallas.
Conflictul dintre Vet Nam-ul de nord ?i Vet Nam-ul de sud ca o dorin?? de unificare apare totu?i privind nivelul de înarmare cu rachete de raz? medie ?i mare de ac?iune cu focoase nucleare ca fiind un control sporit asupra livr?rilor de petrol prin Oceanul Indian c?tre anumite zone iar conflictul dintre Corea de sud ?i de Nord catalogîndu-se în acela?i mod.
Dac? refuz?m s? credem totu?i înfiin?area Satului Israel apare pentru a ob?ine un control militar ?i finaciar aupra zonelor petrolifere arabe mai ales c? OEPEC-ul impusese un control distructiv asupra pre?ului petrolului mondial ?i mai ales c? prefren?ial pentru anumi?i clien?i.
Preferen?ialitatea se orienta asupra statelor din high class de dup? cortina de fire comunist?.
Pre?edintele Nixon începe s? stabileasc? regula pivotului în peninsula arab? începînd pe plan mondial stabilirea statului Israel iar opinia public? mondial? se opune fiind dominat? de livr?rile preferen?iale de c?tre OEPEC c?tre stele din high class comunist.
Ar exista dou? ipoteze privind asasinarea lui JFK ?i a celui de-al doilea frate senator:
prima ipotey? în ceea ce îi prive?te pe americani, pierderile provocate de r?yboilul din Vie Nam ?i din Corea se putea recupera nu era nevoie de asasinarea unui pre?edinte ?i a uni nou candidat la pre?eden?ie din aceia?i familie Kennedy;
a doua ipotez? ?i cea plauzibil? era provocat? de continuarea perfect?rii la nivelul Na?iunilor Unite a înfiin??rii statului Israel care reprezint? pivotul american de control militar ?i financiar din peninsula arab? ?i în acest sens asasinarea a fost pus? la punct de coordonatorul organiza?iilor militare de eliberarea Palestinei cu ajutorul KGB-lui rus.
Justificarea presupunerii se refer? la faptul c? a fost folosit acest Oswald Lee care a fost la un moment dat emigrant în URSS foarte convins de puriatea orient?rii comuniste pe care o adoptase dar la care în URSS KGB îi sutdiase dosarul personal ?i care totu?i nu putea nimeri de la distan?a respectiv? cu a?a o precizie presedintele american în gît ?i un adept a eliber?rii rasiale Luther King care avea întîietatea politic? intern? spre democra?ia american? dar despre care se poate presupune c? îngloba printre demonstran?ii de culoare ?i demonstran?i arabi emigran?i (cel de-al doilea Kennedy).
Sub aspectul eliber?rii Palestinei se ascundea un interes puternic al ??rilor arabe de a controla pre?ul petrolului mondial prin Organiza?ia OEPC al c?rei pre?edinte era Yasser Arafat.
Nu prea s-a dat mare importan?? asupra atentatului ca fiind datorat Organiza?iei OEPEC dar ca justificare trebuie privit un aspect:
Atentatul s-a petrecut la Dallas în zona petrolier? a Americii cea ce ar fi trebuit pentru americani s? fie bine în?eles un advertisment c? petrolul din America vine datorit? OEPEC-lui la ei ?i sunt care conduc afacerile petroliere.
Totu?i afacerile respective erau de nivel mondial coordonate din SUA delicte federale greu de suportat probabil de magna class pe când popula?ia în general ar suporta ori o recesiune economic?, criz? guvernamental?, criz? militar? sau conflict militar suportat din bugetul SUA pentru c? în zona respectiv? se investise în armament de exemplu ?i trebuia folosit ?i distrus. Probabil c? înarmarea zonei de conflict se f?cuse prin plat? din fondurile SUA de sus?inere a zonei economice bineîn?eles din buget care este suportat de popula?ie ?i banii au revenit firmelor de armament. Cercetarea militar? ?i vânzarea de armament aduce totu?i b?nuiesc un profit destul de bun dar arme nu po?i vinde pe plan local ori unde ?i oricum ?i nici nu este un bun de larg consum. Produc?ia continu? ?i deci se între?ine zona de conflict, se sponsorizeaz? din nou zona cu ajutoare financiare dar se cump?r? ?i armament sau mai ales. Bani proveni?i tot din buget. Revenirea banilor din bugetul SUA în SUA ajung în acest caz în mare parte firmelor de armament. Procentul din buget alocat sus?inerii financiar economice a zonei de conflict o face totu?i guvernul ?i o propune ?i aprob? chiar în regim de urgen?? dac? e cazul pre?edintele. Bugetul SUA ?i nu numai mai are totu?i în planul de siguran?? na?ional? alocat un procent pentru cercetare ?i asigurarea securit??ii na?ionale care se înveste?te în armat? ?i armament nou achizi?ionat. Când procentul din buget este totu?i prea mic pentru a fi acceptat atunci încep s? apar? zone de conflict mai ales dac? în zonele respective exist? resurse economice care ar putea fi puse pe tapet pentru a fi preluate ?i valorificate profitabil peste tot nu numai în SUA. Revenirea banilor procentual din produsul intern al SUA spre exemplu c?tre ceea ce se cheam? control din umbr? guvernamental se face astfel pe cel pu?in prin aceste dou? c?i cel pu?in acestea sunt sesizate de mine. Sistemul func?ioneaz? în orice stat dezvoltat asem?n?tor poate cu mici modific?ri de nuan?? sau de denumire. Conflictele dintre puteri de fapt b?nuiesc sunt generate de pierderea pie?ei implicit pierderi financiare dar apar în ochii no?tri ca fiind conflicte interstatale sau interetnice, sau în cel mai r?u caz interreligioase. De fapt sunt jocuri de culise provocând subminarea economico-financiar? a unor reprezentan?i ai magna class.
Înainte de Brejnev Hruschiov ajunge pre?edinte al URSS fiind unul dintre pu?inii prefera?i ai lui Stalin. Om amuzant, cânta ?i dansa ca un cazac la chefurile lui Stalin. Încearc? o modernizare ?i o democratizare a vie?ii în fosta URSS dar este înl?turat de la putere fiind acuzat cu destul? toleran?? c? ar fi subminat puterea de dominare a URSS în lume ceea ce ar fi dus dac? ar fi continuat s? fie pre?edinte la o pierdere treptat? a pie?ei de desfacere economic? ?i implicit a pie?ei de vânzare de armament. Revenirea banilor în ?ar? se f?cea c?tre stat dispunerea asupra fondurilor era la latitudinea pre?edintelui, guvernului ?i a high class existent?. Nu erau firme particulare care s? î?i adjudece fondurile provenite din vânzarea produc?iei. Fabricarea produselor totu?i era pl?tit? cu moned? est greu convertibil? revenirea valorii de vânzare se f?cea în moned? vest valabil? ori unde. Parte din bani de provenien?? vest erau totu?i folosi?i în achizi?ionarea de proiecte vest ?i de materiale vest pentru a se putea men?ine produsele la standardul vest dar pre?ul era totu?i mai mic for?a de munc? fiind mai ieftin? dar exigen?a în cazul produselor cu destina?ie special? export sau doar pentru export era terorizant?. P?rea terorizant? datorit? faptului c? for?a de munc? era ocupat? în produc?ie masiv? pentru ca cifrele economice s? indice dezvoltare ceea ce însemna situarea statului pe un anumit nivel de dezvoltare ?i un anumit nivel de trai. Calitatea era a?a cum era pentru c? trebuia îndeplinit un plan. Modul de lucru a r?mas încet??enit nu chiar în toate domeniile dar serviciile în cadrul ??rilor foste CAER ?i calitatea produselor care se vând în ??rile foste CAER nu s-au schimbat foarte mult dar totu?i nuan?e sunt. Labilitatea sistemului juridic, nesiguran?a generat? de un mod de a privi lucrurile c? munca trebuie privit? nu peste tot dar e pl?tit? prost oriunde genereaz? corup?ie ?i nesiguran??. Indiferen?a se pl?te?te, neaten?ia nu ?i se iart?, prea mare aten?ie ascunde ceva care este f?cut ilegal ?i e?ti urm?rit ca s? sesizeze dac? ?i-ai dat seama. Dup? aceea e?ti atacat cu larghe?e totul bazându-se pe corup?ie. Implica?ii ale iresponsabilit??ii în aprecierea atribu?iilor ale fiec?ruia care î?i face datoria într-un anumit domeniu, care are o preg?tire ?i o responsabilitate fa?? de om. Dispropor?ionalitate în stabilirea retribu?iilor profesioni?tilor din sistemul ?i institu?iile statului. Corup?ia zdruncin? aceste institu?ii, statul se clatin?. Cad guverne, vin guverne dar produsul intern este cu anumite destina?ii, alocarea se face procentual punând în valoare nivelul ?i grija pe care o are guvernul fa?? de popula?ie. Afecteaz? puternic nivelul de civiliza?ie ?i de protec?ie social?. Primeaz? interesul individual ceea ce nu este chiar anormal dar f?r? a face nici m?car un efort relativ normal pentru dezvoltare a nivelului de siguran?? ?i de civiliza?ie a popula?iei.
Gorbachiov dup? instruire universitar? în Regatul Unit unde cunoa?te la vremea respectiv? oameni politici de marc? ai Marii Britanii inclusiv pe fosta premier? Margaret Thacher este impus ca lider al Kremlinului provcînd o revolu?ie democratic? în fostul bloc comunist. Glasnost-ul lui Gorbachiov d? aripi popula?iei dar provoac? datorit? legisla?iei deficitare crize economice. Oamenii obi?nui?i s? fie angaja?i obligatoriu, asigurarea locului de munc? obligatoriu, siguran?a zilei, expu?i dup? aceast? revolu?ie la a muncii dar de a sta la cheremul unor patroni nu chiar to?i dar parte în parte cu implica?ii în fosta nomeclatur? comunist?. Libertatea în afaceri ?i legisla?ia adoptat? le d?dea dreptul patronilor de a se purta vis-a-vis de for?a de munc? f?r? nici un scrupul mai ales fa?? de latura cu studii superioare dar f?r? sus?inere social?. În prima faz? apar foarte multe capete încoronate sau aparent încoronate care interrela?ioneaz? cu fosta high class dar capetele au început dup? aceea s? cad? datorit? firmelor c?pu??. Încercând totu?i s? protejeze mediile de afaceri ruse, Gorbachiov a fost expus la puch militar. Deci redirec?ionarea procentual? a banilor aloca?i din buget pentru înarmare, modernizare militar?, vânzare de armament c?tre oameni de afaceri probabil cu tentativa de excludere de la beneficiu a unor cadre militare de nivel suprem. Democratizarea ??rilor fostului bloc comunist a dus la eliminarea liber limbismului dar ?i la o sc?dere a siguran?ei statelor. Totul se datoreaz? faptului c? încurajarea oamenilor este ?i se face din nou o tentativ? nu spre asigurarea siguran?ei na?ionale ci a unui fotoliu ?i a liber limbismului din nou, siguran?a statului fiind doar o motiva?ie relativ non valoric? pentru a genera legi mascate spre teroare ?i dominare, aplicându-se cu duritate dup? aceea a liber limbismul.
Papa Ioan Paul al II lea militeaz? pentru unificarea bisericilor cre?tine de Apus ?i de R?s?rit. Încearc? s? impun? diplomatic unitatea religioas? indiferent de cult. Reu?ita ar fi însemnat pentru el încununarea cu succes a unei cariere sancte de preot ?i diplomat. Scopul ar trebui totu?i privit ca fiind evitarea conflictelor armate bazate pe tendin?ele extremiste religioase ?i care ar fi dus la reducerea terorii prin atentate. Posibil nu! Sus?inere a fost pentru c? magna class reac?ioneaz? mai greu în cazul ap?r?rii propriilor investi?ii împotriva atentatelor ?i atacurilor teroriste decât împotriva conflictelor armate deschise pe care le guverneaz? ?i le orienteaz? într-o anumit? zon?, cu un anumit scop iar finan?area este controlat?. Atentatele în schimb sunt finan?ate de adversari poate cunoscu?i poate care doresc s? se impun? în afaceri provocând pierderi financiare ?i nu numai magnei class. Reac?ia de respingere a idei Papei s-a v?zut chiar din partea Bisericii Ortodoxe Ruse ?i puternic din partea Bisericii Ortodoxe Elene. Acceptat în Asia Mic? într-un preambul de readucere în con?tiin?a popula?iei de origine musulman? a credin?ei cre?tine dar acceptat? doar formal. Concluzii: High class-ul din exURSS încearc? men?inerea rela?iilor de investi?ii ?i vânzare de armament în zonele unde magna class s-a impus puternic dup? c?derea cortinei de fier. Atentate în Spania, Marea Britanie, mai întâi SUA, iar dup? ca r?spuns atentate în Moscova via Cecenia. ?ii?i ?i sunni?i. Sus?inere unii de c?tre magna class, ceilal?i de c?tre high class. Zon? tutelatoare în Orientul Mijlociu Israelul cu investi?ii permanente magna class. Zone antitutelator magna class Palestina, Irak, Siria investi?ii high class. P?r?i din magna class care fac lobby, de fapt încearc? s? ob?in? profit, investi?ii sau s? î?i recupereze investi?iile ?i profitul cu ajutorul unora sau altora în func?ie de zona controlat? actual de cel?lalt. România particip? cu trupe NATO în Irak unde avem investi?ii high class ?i încerc?m s? le recuper?m cu ajutorul sus?inerii magna class. ?i nu numai noi dar în alte zone de conflict armat. Politica nu este alt ceva decât un înveli? al masc?rii intereselor economice de investi?ie ?i profit. Atribuirea Premiului Nobel pentru Pace Prim Ministrului Israelului simultan cu fostul pre?edinte al Palestinei, fost pre?edinte actualmente defunct, nu a reflectat alt ceva decât stabilirea unui echilibru relativ între investi?ii ?i recuperarea investi?iilor din Orientul Mijlociu de c?tre magna class ?i high class.
Confirmarea a venit dup? moartea Papei Ioan Paul al II lea anul trecut prin simplul fapt c? Patriarhul Biserici Ortodoxe Elene a f?cut un turneu prin Orientul Mijlociu pentru culegerea roadelor în luna septembrie 2005. Acceptarea formal? a ideii Papei Ioan dar negat? totu?i în t?cere ?i confirmarea c? din Orientul Mijlociu Patriarhul elen ?i-a luat plata de a nu-l accepta pe Pap? în Grecia respingând în t?cere tendin?a de reunificare a bisericilor de Apus ?i R?s?rit în iunie 1999. Patriarhul Rusiei nu are nevoie de un asemenea turneu pentru c? el prime?te direct finan?are pentru men?inerea schismei.
În vara anului 2005 Patriarhul elen a f?cut o vizit? în ??rile arabe printre care Iordania, Siria, Palestina.
Cu pu?in timp înainte Pre?edintele Vladimir Putin a avut o întrevedere la Moscova cu Pre?edintele Mitterrand ?i cu Pre?edintele Greciei Karlamandis.
Spre toamna aceluia?i an în Georgia are loc un cataclism natural avînd ca efect distrugerea condutelor de ?i?ei care a duceau ?i?eiul din Irak prin Afganistan în Georgia ?i apoi la Shell Midia N?vodari.
Apare imediat în loc de firma petrolier? Shell România firma Mol Austria ceea ce s-ar justifica cum c? conducta care alimenteaz? acum Europa de est cu petrol Irakian este amplasat? pe teritoriul Greciei spre Austria.
De ce aveau nevoie grecii ?i francezii de aceast? strategie?
Investi?iile B?ncii Mondiale în turismul grecesc se amortizaser? iar datorit? faptului c? pîn? atunci hotelurile erau asigurate cu turi?ti datorit? unor firme britanice care investiser? prin Banca Mondial? în turismul grecesc, acum num?rul de turi?ti nu mai era acela?i investi?iile turistice riscînd s? intre în faliment ?i s? fie vîndute unor investitori str?ini.
Asigurarea transportului de ?i?ei pe teritoriul Greciei le favorizeaz? rezisten?a inveti?iilor turistice, patronii construc?iilor turistice putînd fi ajuta?i bancar de c?tre sistemul financiar elen.
Automat a ap?rut în Rusia un atentat terorist în aceia?i var? În Ceghiristan cu luare de ostatici iar în apropierea Complexului Olimpic de lîng? Atena s-a pr?bu?it un avion al Flotei Aeriene Elene Olimpic venind dinspre Cipru.
Justificare acestor atentate este c? Afghanistanul pe unde trecea conducta de ?i?ei spre Europa din Irak a pierdut sprijinul financiar acordat pentru siguran?a transportului de ?i?ei care îl acorda USA ?i Marea Britanie.
Demonstra?iile procomuniste din Bulgaria anul trecut cu ocazia vizitei pre?edintelui elen o încadreaz? din nou printre ??rile de culoare ro?ie. Totu?i este sus?inut? ?i de guvernul german. Germania ?i Italia influen?eaz? zona pansîrbeasc? dinspre Slovenia stat independent dar unde dominant? este religia catolic?. Macedonia influen?at? puternic dar mascat de Germania, Fran?a ?i Belgia dar starea tensional? men?inut? mascat de Grecia prin intermediul etnicilor albanezi pentru a putea avea preten?ii teritoriale asupra teritoriului grec de nord pân? la Salonic. În sud men?inerea zonei de conflict armat din Cipru prin intermediul Turciei probabil chiar de c?tre americani pentru a mai contracara avântul c?tre culoarea ro?ie a Greciei ?i de a cere finan?are militar? Americii ca f?când parte din ??rile NATO. Practic SUA încearc? s? evite cump?rarea prin finan?are ruseasc? de armament ?i în acela?i timp finan?ând Turcia ca f?când ?i ea parte dintre ??rile NATO. Turcia r?mâne în imposibilitatea de a intra în Comunitatea European? nu datorit? faptului c? este o ?ar? cu religie majoritar musulman? ?i pentru evitarea atacurilor teroriste. Asta ar permite atât Rusiei cât ?i Americii s? men?in? controlul asupra Comunit??ii Europene mai u?or.
Reac?ia culegerii roadelor din Orientul Mijlociu de c?tre patriarhul Bisericii Ortodoxe Elene a fost un atentat soldat cu pr?bu?irea unui avion de pasageri grecesc venind din Cipru chiar lâng? Atena foarte aproape de noul Complex Sportiv Olimpic. Urmarea direct? ?i direct vizibil? a fost criza la Compania Na?ional? de Transport Aerian Elen “Olympic”.
Retragerea trupelor spaniole din Irak a confirmat labilitatea magnei class americano-britanice de a ap?ra Spania împotriva atacurilor teroriste finan?ate de high class a fostei cortine de fier. Probabil c? retragerea s-a f?cut ?i sub presiunea Germaniei care finan?eaz? în continuare Spania considerând-o zon? de dezvoltare economic?. Magna class-ul americano-britanic a pierdut sus?inerea Spaniei practic datorit? faptului c? programele lor de investi?ii ?i dezvoltare prin Banca Mondial? nu au fost evaluate ca fiind de profit ob?inut repede ?i u?or prin metoda conflictelor armate în cazul nepl??ii datoriei externe de c?tre Spania. Germania investe?te în continuare dar conflictele basco-iberice prin organiza?ia ETA se men?in totu?i dar controlabil ?i deductiv influen?ate de finan?atorul extern al Spaniei.
Finan?area extern? pentru reconstruc?ie a fostei Yugoslavii se face prin controlarea zonelor de conflict militar. Reac?iile de violen?? etnic? ?i atacurile teroriste ar trebui privite prin prisma atitudinii ?i a deciziilor guvernelor statelor independente din blocul federativ sârb fost unit pentru continuarea cererii de fonduri europene ?i mondiale ?i direc?ionarea lor c?tre anumite domenii care trebuie s? se dezvolte în fosta Yugoslavie, domenii studiate ?i garantat dezvoltabile pentru a aduce profit ?i posibilitatea ramburs?rii banilor ?i a dobânzilor. Deci investi?ii for?ate aproape dar cu factor de risc redus. Factorul de risc redus în rambursarea datoriei externe controlat prin men?inerea în echilibru relativ stabil a atmosferei din zonele de conflict armat.
Combaterea crimei organizate interne ?i a corup?iei se bazeaz? pe sus?inerea pro ?i contra a diferitelor partide de la guvernare ?i din opozi?ie. Oricum nu este posibil? o combatere poate doar o ameliorare a situa?iei pentru c? partidele de guvern?mânt care se succed la guvernare vin în contact cu planurile de investi?ii ale celor doi poli magna class ?i high class. Stabilitatea unui guvern se bazeaz? pe proiectul care asigur? în cea mai mare m?sur? investi?ia sigur? în continuare în ?ara respectiv? din partea sus?in?torului extern direct dar favorizând dac? nu direct cel pu?in mascat ori continuarea proiectelor de investi?i ale celuilalt pol financiar iar dac? nu, trebuie s? asigure recuperarea investi?iilor ?i a profitului garantat pe perioada pentru care s-a f?cut investi?ia de c?tre el în ?ara respectiv?. Acordarea unui credit pe o perioad? nelimitat? înseamn? rambursare ?i dobând? pe perioad? nelimitat?. În aceast? situa?ie stabilitatea guvernamental? este relativ? mai ales dac? pozi?ia ??rii respective reprezint? un interes economic financiar deosebit.
Creditele nerambursabile înseamn? garantarea tutelaturii partidului respectiv de c?tre polul financiar care a acordat creditele ca ajutându-l categoric s? revin? la putere pentru a-i favoriza polului respectiv posibilitatea investirii într-un domeniu ?int? economic ?i în cele mai multe din cazuri afectând siguran?a statului respectiv astfel încât s? nu se mai poat? ap?ra f?r? ajutorul polului finan?ator extern. Aspectul justific? loviturile de stat militare, puch-urile, atentate la persoane guvernamentale.
America anilor ’60-’70 dominat? de dorin?a emancip?rii popula?iei de culoare neagr? lider fiind Martin Luther King asasinat de membrii mi?c?rii Ku-Klux-Klan, considerat delict federal dar nedescoperit iar mai târziu apare în timpul guvern?rii americane proiectul stabilirii enclavelor popula?iei de culoare în cartierele centrale ale marilor ora?e americane. Confirmarea emancip?rii popula?iei de culoare totu?i iar zonele centrale ale marilor ora?e americane sunt considerate zone comerciale scumpe chiar de lux, astfel c? enclavele popula?iei de culoare treptat au fost populate cu reprezentan?i care dispuneau de fonduri financiare ?i de afaceri. Atragerea c?tre magna class a unor reprezentan?i ai popula?iei de culoare? Doar acordarea de ajutor financiar pentru ca amplasându-i în zonele luxoase s? fie posibil? recuperarea banilor ?i a unor dobânzi inclusiv prin plata unor chirii costisitoare. Fenomenul a dus la retragerea treptat? din zonele centrale a mangei class c?tre zone lini?tite, cartiere considerate ambiental de lux, ?i care le confer? o siguran?? asupra integrit??ii proprii ?i asupra propriet??ilor private imobiliare. Recuperarea banilor de?i amortismentele au fost acoperite se face în continuare profitându-se de ambi?ia noilor oameni de afaceri de a se eviden?ia locuind în zonele centrale. Din acest punct de vedere magna class î?i p?streaz? doar dreptul de a avea sediile companiilor în zonele centrale ?i recuperând profitul din chirii. Parte din chirii se reinveste?te pentru men?inerea standardului de imobil amplasat ultra central. Automat se impune o cre?tere a chiriilor sau a pre?ului imobilului. Rockefeller începe ca petrolist concesionând trenuri în Silver Valley investe?te în construc?ia unei c?i ferate pentru transportul ?i?eiului c?tre portul New York percepând prin contract taxa de 5 cen?i pentru fiecare baril de petrol transportat pe calea ferat? construit? de el pe o perioad? nedeterminat?? La ora actual? de?i decedat totu?i num?rul 1 mondial (familia lui) ca f?când totu?i parte din magna class. Recuperarea investi?iilor de construc?ii ale unor autostr?zii care leag? magistrale sau capitale ?i ora?e importante ale lumii cu banii B?ncii Mondiale se face în bun? parte prin plata taxelor rutiere, care se ?tie sunt diferen?iate în cazul transporturilor de m?rfuri. Investi?iile financiare provin în bun? parte de la firmele de asigur?ri care practic? sistemul cumulului de capital pentru b?trâne?e ?i nu numai. De aici încurajarea tranzitului prin zona respectiv? dar conferind o siguran?? a transportatorului de a ajunge la destina?ie cu marfa integr?. Se asigur? în primul rând contracte de transport companiilor asigurate f?când parte din aspectul tutelat de magna class contracte cu impunere condi?ionat? voalat sugerat? de transport pe autostrada ?i prin zona respectiv?. De cele mai multe ori nici nu este nevoie pentru c? membrii Comisiei B?ncii Mondiale sau a B?ncii Europene de investi?ii studiaz? posibilitatea implic?rii unor zone de interes ?i din alt motiv pentru creditare ?i investi?ii. În momentul propunerii asigur?rii împrumutului studiul de fezabilitate este evaluativ aproape garantat cam prin toate metodele posibile. Factorul de risc al unei ??ri este stabilit în func?ie în primul rând datorit? posibilit??ii recuper?rii investi?iilor ?i profitului prin metode non armate.
Explicabil în acest context este în aparen?? ambi?ia unor ??ri de a face parte din blocul NATO, spre exemplu, dac? nu cumva a fost condi?ionat? ?ara respectiv? pentru aprobarea unor planuri de investi?ii ale B?ncii Mondiale ?i Europene pentru pozi?ionarea pe teritoriul ??rii respective a unor baze militare NATO. Refuzul de rambursare sau imposibilitatea ramburs?rii banilor face ca politica ??rii respective s? ia o orientare c?tre zona high class de culoare ro?ie, cum ar fi de presupus cazul Greciei în care Banca Mondial? a investit în construc?ia de hoteluri, în dezvoltarea turismului iar acum a ajuns la termenul de începere a ramburs?rii banilor ?i dobânzilor.
Faptul c? dup? al doilea r?zboi mondial Japonia a fost declarat? ?ar? învins? de SUA asta nu a însemnat nimic pentru c? într-o perioad? de câ?iva zeci de ani America a devenit cucerit? tehnologic de Japonia. Acest aspect arat? afirmarea expansionist? a magnei class japoneze spre un colos economic de unde putea prin implementarea de tehnologie modern? s? î?i recupereze pierderile financiare datorate daunelor de r?zboi. Atacul asupra SUA s-a produs pentru ca Japonia s? î?i asigure zona de domina?ie economic? dar la vremea respectiv? Japonia avea la baz? un tradi?ionalism ?i un cult imperial igienic pentru ei dar destul de dur vis-a-vis de zonele în care încerca s? î?i extind? domina?ia. Tendin?a era de a men?ine sub teroare zona lor colonial? ob?inând materie prim? brut?, munc? prost pl?tit? ?i nu de nivel calificat superior. Expansiunea economic? prin tehnologie avansat? s-a produs mai ales datorit? cercet?rii, Japonia fiind totu?i o ?ar? deficitar? în materii prime. Cu resurse materiale primare reduse totu?i ei au for?at cercetarea tehnologic? pentru a putea folosi la maximum resursele limitate de ordin materii prime primare reduse. Studiul unidirec?ional prin defalcarea pe laturi stric referen?iale, precise la maximum a f?cut posibil? totu?i dezvoltarea tehnologiei c?tre modernitate de ultim? or?. Importul tehnologic era de ordin primar dar importat din vest iar apoi ideea cercetat? func?ie de posibilit??ile lor în materii de baz?. A urmat export de tehnologie la un pre? ridicat ?i import de materie prim? brut? ?i ieftin?. De?i ?ar? imperial? ?i acum totu?i adopt? reforme economice care dau posibilitatea apari?iei unei vie?i moderne de politic? parlamentar? dar cu respectarea castei imperiale pentru p?strarea tradi?iei ceea ce face din Japonia o ?ar? cu civiliza?ie la vârf nobiliar?. Magna class-ul reprezentat prin companii care produc deja masiv, for?? de munc? ieftin? totu?i, stare de stres ridicat? în via?a cotidian? dar totu?i munca nu este abandonat? datorat? educa?iei bazate pe devotament fa?? de statutul japonez de a fi. Produsele sunt ieftine, lansate în produc?ii masive pe pia?? la început pentru a cuceri pia?a iar apoi ridicarea treptat? a standardului pre?ului calitate pentru c? ajunseser? s? fie considerate m?rci autentice înregistrate. Impunerea pe pia?a american? aproape în for?? a avut drept consecin?? reac?ia american? de a se deschide spre China ridicându-le embargoul p?trunderii produselor chineze?ti pe pia?a SUA pentru a sc?dea dev?rul de cump?rare a produselor japoneze, ceea ce înseamn? aducerea de capital în Japonia c?tre magna class-ul japonez. Între Japonia ?i Rusia nu exist? nici acum un tratat de pace din cauza atac?rii ?i p?trunderii trupelor ruse?ti în cel de al doilea r?zboi mondial în peninsula Sakhalin dar tehnologia japonez? p?trunde în Rusia via Vietnam, Indochina unde sunt men?inute zone de conflict militar inclusiv între Coreea de Nord ?i Sud.
Suscitarea mascat? a interesului pentru fostele colonii din Africa a puterilor coloniale foste datorit? resurselor de materie prim?, metale pre?ioase ?i diamante. Compania Elf France provoac? o c?dere de guvern democratic în Republica Congo pentru continuarea recuper?rii investi?iilor în exploat?ri petroliere pentru a nu depinde de ??rile din Orientul Mijlociu ?i a se putea opune Fran?a politicii militare a SUA. Recuperare de capital extern francez ?i probabil a plus profitului. Africa suscita interes pentru high class mai ales datorit? faptului c? se putea realiza u?or instabilitate guvernamental?, provocarea unor conflicte militare ?i pe baza lor vânzarea de armament contra partid? metale pre?ioase ?i diamante. Plus asigurarea unei pie?e de desfacere a produselor.
Dup? cel de al doilea r?zboi mondial SUA investe?te în Germania prin planul Marshall în reconstruc?ie. Hitler primea secrete militare americane via Argentina pl?tind cu diamante artificiale cercetare ampl? realizat? de cercet?torii militari germani care încercau s? realizeze sintetizat petrol pentru ma?ina de r?zboi german? din c?rbunele existent în bazinul Ruhr din zonele Alsacia ?i Lorena, ?i era direct interesat de dezvoltarea cercet?rii în realizarea rachetelor ?i a armamentului nuclear. O parte din tehnica folosit? la rachetele V1 ?i V2 cu care a atacat coasta de est a Marii Britanii a fost ob?inut? via Argentina. Refugierea în Argentina a unor membrii marcan?i ai fostei armate germane a f?cut din Argentina una din puterile militare stabile. Lovitura de stat produs? la un moment dat a transformat-o în ?ar? militarizat?. Sprijinul venea din partea Germaniei asigurâdu-i transferul secret de informa?ie de magna class-ul american c?tre cel german mai ales inten?iile americane vis-a-vis de Germania. Contra lovitura de trecere la regim democratic dar f?r? înl?turarea din cadrul armatei ale cadrelor militare germane s-a produs cu ajutorul high class-lui. Se asigura de c?tre regimul democratic argentinian a transferului secret de informa?ie c?tre zona ro?ie plata f?cându-se în produse de export. S-a men?inut contactul ?i în privin?a atitudinii americane fa?? de Germania prin men?inerea ofi?erilor germani. Argentina atac? Malvinele insule sub tutel? britanic? pentru a se elimina controlul britan-american din zon?. În timpul conflictului argentiniano-britanic Argentina folosea armament de ultim? genera?ie francez prezent în toat? Europa vestic? specificate fiind rachetele sol-aer Exocet (Scud) de provenien?? francez? pl?tit în informa?ie. Maria Britanie recâ?tig? controlul iar Argentina intr? în criz? guvernamental?. La ora actual? Argentina este în recesiune economic?.
Hitler accentueaz? cercetarea în domeniul fuziunii nucleare pentru producerea armei atomice importând documenta?ie american? via Argentina. Se bazeaz? pe Suedia unde se producea apa grea folosit? la r?cirea reactoarelor nucleare. Scopul era de a produce o arm? de ucidere în mas? înaintea SUA pentru a nu pierde r?zboiul. În timpul lui Brejnev URSS produce deja rachete cu focos nuclear cu raz? mare de ac?iune iar SUA promoveaz? planul de ap?rare antirachet? “Scutul cerului” proiect foarte costisitor pentru bugetul american. Se militeaz? interna?ional pentru neproliferarea rachetelor nucleare cu raz? medie ?i mare se ac?iune. Se semneaz? tratatul de neproliferare americano-rus. Se presupune c? SUA încearc? s? amplaseze în Germania de Vest rachete cu raz? medie de ac?iune dar URSS ac?ioneaz? cu ajutorul STASI est german ?i provoac? pr?bu?irea guvernului de la Bonn. Implicat fiind chiar cancelarul vest german probabil în vânzare de tehnologie nuclear-militar? de ultim? or? american?. Vinovatul c?derii este partea american? sau cel care a cump?rat-o sau ca ?i în cazul lui Olav Palme? Probabil a fost r?zbunarea c? vest germanul a fost de acord cu reamplasarea rachetelor pe teritoriul Germaniei de Vest performan?ele rachetelor americane fiind cunoscute.
Avînd în vedere datoria extern? r?mas? de la Hitler pentru cump?rarea tehnologiei de lansare a rachetelor V1 ?i V2 pl?tit? cu diamante sintetice dar care la vremea respectiv? rperezentau o noutate a industriei chimice din bazinul Ruhr (descoperirea a fost f?cut? din dorin?a furerului de a se ob?ine petrol din c?rbunele ezistent în bazin sau din din gazul metan) iar mai apoi descoperirea c? valoarea lor nu atingea nivelul de plat? a tehnologiei importate din America, Germania r?mîne cu aceast? datorie.
La aceast? datorie s-a mai ab?ugat ?i datoira care a c?p?tat-o prin investi?iile f?cute de americani în planul Marshall.
Pentru rambursarea datoriei, dar în primul rînd faptul c? Geramnia ?i întreaga Europ? s? militeze anti apartheith, Africii de Sud s? i se confere independen?a acordîndui-se lui Nelson Mandela func?ia de pre?eden?ie a Aficii de Sud.
Urm?torul pas în tentativa de ramursare a datorie Germanie c?tre America a fost atacarea Insulelor britanice Malvine pentru a se pierde controlul britanic aspura livr?rilor de diamnte de c?tre Germania prin vechii comandan?i germani din armata argentinian? fo?ti Nazi mai ales c? asupra minelor de diamante a r?mas totu?i ni?te drepturi de concesiune britnanice ?i dreptul exclusiv de a vinde diamante unor beneficiari.
Dezvoltarea tehnologiei nucleare a Germaniei naziste ajunsese la un nivel destul de avansat încît la un moment dat soarta celui de-al doilea r?zboi mondial era pus? la îndoial? c? ar avea turnura dorit?.
Importul de rezultate ale cercet?rilor în domeniul nuclear armat se f?cea brusc c?tre sfîr?itul r?zboiului mai greu din direc?ia spionajului geramno-american datorit? faptului c? de?i la început totul se reg?sea într-o revan?? a Germaniei împotriva Mari Britanii datorate pierderii coloniei SUA fost? britanic? iar apoi prin adoptarea ca limb? na?ional? engleza ?i orientarea c?tre plata totu?i a fiscalit??ii monetare americane c?tre Marea Britanie, la sfîr?it datorit? intr?rii Americii în r?zboi împotriva Germanie ?i a Japoniei datorit? pactului militar japonez-german ?i a gre?elii Japoniei de a ataca la Pearl Habor armata american? din Oceanul Pacific.
Comanda de tehnologie nuclear? a Germaniei la început a?a cum a fost ?i tehnologia sistemului de lansare ?i control în zbor a rachetelor V1 ?i V2 erau pentru Marea Britanie, dar dup? ce s-a ajuns la un conflict deschis militar între Germania ?i SUA ?i mai ales c? plata documenta?iei Germania o f?cea în diamante artificiale care la sfîr?it nu mai reprezentau o valoare decît doar simbolic?, plata documenta?iei de pîn? atunci livrat? din SUA c?tre Germania nu a mai putut fi amortizat?, datoria Germanie c?tre SUA devenind foarte mare.
La sfîr?itul r?zboiului de?i nu mai era nevoie, bomba nuclear? transportat? de bombardierul Enola Guy la Hiroshima ?i la Nagasaki a fost pentru a se vedea efectul dezvolt?rii cercet?rilor în domeniul armamentului nuclear dar pe care Germania dac? reu?ea s? îl achizi?ioneze îl folosea inclusiv împotriva Americii iar la sfîr?it s-a ajuns la concluzia c? trebuia f?cut? pu?in? reclam? pentru a o vinde ?i a se acoperiri o pierdere datorat? lui Hitler prin plata de tehnologie de armament c?tre America în valut? fals? ?i diamante artificiale.
A?a se poate ajunge la concluzia c? America de?inea o cantitate mare ca valoare de Lire sterline în depozitele lor monetare iar provocare r?zboiului din Malvine era pentru a se pierde controlul livr?rilor de diamante naturale din Africa de Sud ?i Zimbabwe, pl?tite în valut? britanic? fals? ca mai apoi ea s? fie introdus? în Marea Britanie a?a cum inten?iona Hitler.
Greva polonez? din portul prusac Gdansk prin anii ’85-’86 unde se producea probabil în afar? de nave comerciale ?i nave de r?zboi ?i în plus mai era un port escal? pentru flota militar? rus? din Marea Nordului, interesul lor era de a controla extinderea exploat?rilor petroliere britano-daneze a fost provocat? de magna class pentru înl?turarea controlului rusesc. Greva muncitorilor din portul naval la care s-au ad?ugat muncitorii din zona siderurgic? a fost reprimat?, a fost condus? de pre?edintele de sindicat al muncitorilor din domeniul nava ?i siderurgic din zona Gdansk Lev Walesa viitor pre?edinte al Poloniei. Sprijinul magnei class pentru ac?iunea viitorului pre?edinte ?i sus?inerea zonei metalurgice dup? modelul suedez de adaptare a construc?iilor navale în construc?ii de ma?ini (automobile) s-a f?cut via Italia prin vînzarea c?tre Polonia a patentului unor modele de automobile Fiat (Polski) fapt care i-a rea?ezat patronului uzinelor Fiat Italia ?i p?strarea unui control a pie?ei poloneze de vînzare a automobilelor ?i acoperirea u?oar? a situa?iei create prin provocarea grevei din Gdansk dar crearea unei dependen?e de Italia a Poloniei.
1968 este zdruncinat? Cehoslovacia comunist? de Revolu?ia de Catifea condus? de regizorul ceh Vaclav Havel. Interesul era de a stopa transferul de tehnologie militar? din Germania de Vest via Est-Cehoslovacia mai ales în domeniul electronicii de la Compania Blaupunkt GmbH care o adoptase prin intermediul produselor electronice japoneze. Vînzarea de tehnologie s-a f?cut dar dup? c?derea Zidului Berlinului ?i înainte odat? cu venirea lui Gorbachiov la putere. Blaupunkt GmbH intr? în criz? economic? popula?ia vest german? era încurajat? s? cumpere produse Blaupunkt justificarea crizei fiind nu chiar formal? ?i datorit? produselor japoneze ieftine, fiabile de pe pia?a german?. De fapt companiile japoneze de electronic? de vîrf încercau s? cumpere ac?iunile Blaupunkt pentru a o avea sub control.
1987 greva de la Bra?ov. Zona a fost înconjurat? de armat? pentru a o reprima dar era direct legat? de Fabrica de Elicoptere Ghimbav care producea elicoptere sub licen?? francez? de tip Puma ?i Alouette modernizate dup? un anumit mod, cu performan?e superioare licen?ei dar vîndute inclusiv Iordaniei. Motiva?ia era fabrica Tractorul Bra?ov care exporta în ??rile arabe ?i în Africa masiv produsele, elicopterele ?i armamentul erau acoperite de tractoarele române?ti la care li se asigura pia?a de desfacere. Se inten?iona probabil pr?bu?irea regimului comunist ?i stoparea vânz?rilor. High class-ul î?i f?cea datoria pentru rambursarea datoriei externe c?tre magna class-ul care vânduse licen?a, deci B?ncii Mondiale, numai c? high class-ul î?i asigura pia?a de desfacere a produselor dup? rambursarea datoriei ?i în timpul dependen?a de high class asigurat? de service, garan?ie plus modernizare probabil gratis. Era probabil supervizata ?i fabrica de la Tohan. Se încercase contractarea pentru Uzina de Autocamioane a unui motor General Motors dar a fost refuzat? vînzarea licen?ei datorit?, motiva?ie, neasigurarea standardului de calitate a materialelor ?i a preciziei de execu?ie a pieselor componente la fel ca în SUA. Motorul ar fi fost produs la un pre? mai mic ?i vîndut mai u?or, licen?a SUA pentru CAER ar fi reprezentat vînzarea garantat?. S-a contractat un motor MAN est german dep??it tehnic care a fost modernizat dar nu General Motors ?i bineîn?eles mai ieftin. Probabil impus de CAER. Interesul? România era deja ?ar? nealiniat?. Greva a fost probabil impus? din doi poli magna class-high class. Era ca factor de decizie interna?ional printre cele cinci ??ri ale Na?iunilor Unite.
R?zboiul din Beirut justificabil datorit? faptului c? magna?ii petrolului din OEPEC hot?r?sc s? depoziteze valuta ob?inut? din vînzarea petrolului în b?ncile din Liban, acesta devenind în scurt timp Elve?ia Orientului Mijlociu. Scopul era ?i este de a se pierde controlul destina?iei viramentelor valutare în anumite scopuri, control sau semnalizarea se poate face mai ales dac? este vorba de asigurarea securit??ii unui stat. În plus b?ncile elve?iene pierdeau posibilitatea folosirii banilor capitaliza?i chiar în scopuri anticapital. Nu numai cele elve?iene dar Banca European? ?i cea Mondial? se presupune apeleaz? la capitalul elve?ian. Justificarea se datoreaz? faptului c? r?zboiul din Beirut este purtat între poli?ii pro ale diferitelor ??ri arabe, poli?ii pro Israel , pro Esbolah fiecare dintre ele încercînd s? î?i protejeze propriile lor b?nci, protec?ia ?i siguran?a capitalului fiind asigurat? sus?inînd diferite guverne libaneze. Asta înseamn? pierderea de c?tre magna class a controlului banilor, imposibilitatea folosirii lor pentru investi?ii profit-control. Pentru high class înseamn? discre?ie în afacerile cu destina?ie special?. Pia?a petrolului controlat? la pre? de OEPEC cu exploat?ri terestre sigure, cu pre? mic de desfacere a barilului de petrol, iar platformele petroliere au grad de risc relativ mai ridicat în exploatare, este mai greu de livrat petrolul, pre?ul este mai mare. Necesit? asigurarea securit??ii platformelor împotriva atacurilor teroriste ?i a intemperiilor, protec?ia personalului din exploatare care poate suferii de frustr?ri neputându-se deplasa sau adapta u?or sau definitiv la condi?iile care îl priveaz? luni de zile de o libertate natural?. Pozi?ionarea unor submarine atomice în Marea Nordului ridic? factorul de risc al platformelor petroliere ?i pierderea de capital, imposibilitatea desfacerii produsului pe pia??. Accidentul naval al unui submarin rusesc atomic în Marea Nordului absolut întîmpl?tor în aparen?? dar la polul cel?lalt al petrolului Irakul atac? Kuweitul pentru c? vindea petrolul la un pre? preferen?ial mai mic ??rilor f?cînd parte din zona magna class. Royal Duch Shell se aliniaz? la pre?ul impus de OEPEC pe pia?a mondial? a petrolului iar SUA nu mai poate primi petrol la pre? preferen?ial. High class-ul r?mîne relativ stabil dar apare scandalul de acuz? asupra concernului petrolier rusesc Yukoc prin care premierul Putin intenteaz? un proces de fraudare fiscal? a legisla?iei ruse?ti de c?tre conducerea concernului petrolier, de fapt conducerea concernului se pare refuza s? se supun? unei optici politice care trebuia s? rezolve o dilem? diplomatic? ruseasc? din zona balcanic? ?i din ??rile est europene ?i central europene, controlul asupra Fran?ei ?i Germaniei dar mai ales asupra francezilor fiind de mult stabilit prin contractul de livrare a gazelor naturale provenite din zona siberian?. Se atac? Irakul, atacuri teroriste ?i revolta Ceceniei. Criz? la vîrf la concernul Yukoc rusesc. Compania româneasc? Petrom alimenteaz? pia?a intern? româneasc? cu petrol rusesc de tip Yukoc. Datorit? impunerii de c?tre Banca European? a privatiz?rii acestei companii, ?i mai ales datorit? faptului c? ea func?ionînd cu petrol rusesc era o companie destul de profitabil? a fost ?inta de achizi?ie a unor companii central europene de livrare de produse petroliere ?i a fost achizi?ionat? de compania austriac? OMV. Condi?ia de vînzare a companiei Petrom a fost probabil de a livra la pompe petrol de origine ruseasc? astfel c? automat Petrom-OMV devine o companie de p?trundere ?i control petrolier est european ?i central ruseasc?.
Rezolvarea conflictelor militare în sensul dezamors?rii lor ar putea fi realizat? prin încercarea dezvolt?rii rela?iilor economice prin împ?r?irea zonal? între puterile economice în felul urm?tor:
Dezvoltare rela?iilor economice prin investirea capitalului financiar al USA ?i a CE înspre zona Americii de Sud prin deschiderea de c?tre Marea Britanie a unei burse economice pe teritoriul insulelor Malvine care sunt insule ale Regatului Unit al Marii Britanii iar apoi introducerea de capital în ??rile africane prin Cape Town (Africa de Sud), Coasta de Filde? ?i Congo, iar în nord de c?tre UE prin implementarea de investi?ii de capital în Iordania spre ??rile nord africane, iar Israelul s? treac? la o colaborare economic? sub tutela Rusiei, SUA cedînd teritoriile petrolifere arabe Rusiei dup? recuperarea capitalului investit în conflictele militare dintre Israel ?i ??rile arabe ?i din conflictul militar din Irak.
Conflictele militare teroriste din Liban pot fi dezamorsate prin retragerea banilor ??rilor OEPEC, a ?eicilor arabi c?tre propriile lor b?nci, iar în Asia ?i extremul orient rela?iile economice urmînd a se corela între Rusia, Japonia ?i China, rela?ia economic? dintre Rusia ?i UE ?i SUA stabilindu-se bursier ?i economic ?tiut fiind c? SUA a stabilit rela?ii puternice economice cu Japonia ?i China.
Tito Iosif Bros, Tito de la porecla dat? de sîrbi în timpul celui de-al doilea r?zboi mondial pentru c? era conduc?torul luptei de eliberare a teritoriului Serbiei ?i Munte Negru organiza?ie “terorist?” de genul brig?zilor ro?ii “Teroristnaia Internatzonalnîi… “ pseudonim Tito organiza?ie paramilitar? de eliberare care a început s? ac?ioneze în zona ?îrnîi Vîrh din mun?ii Pirin Planina, rezist? embargoului militar stabilit de URSS în timpul lui Stalin ?i d? dreptul popula?iei din statul federativ Iugoslavia Socialist? s? munceasc? oriunde în lume. Dreptul la liber? circula?ie a popula?iei. Faptul c? for?a de munc? sîrbeasc? era acceptat? ?i apreciat? ?i mai ales c? cet??enii sîrbi lucrau dar nu se stabileau ca emigran?i în ??rile unde erau accepta?i ca for?? de munc? ci se întorceau dup? o anumit? perioad? înapoi în Iugoslavia, a f?cut ca aceast? ?ar? s? aib? în permanen?? capital valut? vest sau american? tot timpul la dispozi?ie pentru a fi investit? în dezvoltarea nivelului de civiliza?ie. Nesurprinz?tor totu?i ar trebui s? fie faptul c? Iugoslavia ajunsese s? aib? în produc?ie tehnic? militar? clasificat? înainte de atacul for?elor NATO-Na?iuni Unite cam printre cele dou? trei modele de tancuri foarte bune ca parametrii militari, fiabilitate ?i pre?. ?i nu numai. Asta se datoreaz? for?ei de munc? specializat? în vestul Europei. Iugoslavia Socialist? era deja pe locul trei în lume ca produc?toare ?i vînzare de armament. Capitalul militar disponibil înainte de atacul trupelor NATO o f?cea cam cea mai înarmat? ?ar? din Balcani.
Concluzia ar fi c? sîrbii au ajuns la o tehnologie avansat? în producerea aliajelor speciale pe baz? de titan, aliaje relativ u?oare care confereau tancurilor produse de ei, cu o arhitectur? supl?, o mobilitate foarte mare fiind ?i mai greu de ?intit ?i cu nu orice arm? antitanc, mai ales c? lumea modern? militeaz? pentru folosirea în caz de conflict armat armament clasic, lucrînd în vestul Europei ?i mai ales în domenii foarte greu accesibile ?i unde este nevoie de rezisten?? fizic? ?i psihic? cum este domeniul metalurgic. Specific high class-ului este faptul c? armamentul lua drumul rezolv?rii diferendelor economico-financiare cu magna class dotând zona de interes cu ele, ac?ionînd în sistemul terorist, plata fiind ramburs din ?ara respectiv? de la cel care avea diferendul cu magna class sub forma de materii prime sau valut? ob?inut? de ?ara respectiv? din împrumuturi bancare magna class ?i în continuare de achizi?ionare a produselor ??rii high class care o ajuta s? î?i rezolve diferendul cu magna class-ul. Nu ar trebui s? ne surprind? în acest caz embargoul petrolului asupra Iugoslavia ?i atacarea ei de trupele NATO americane. De ce speciali?ti în aliaje speciale? Majoritatea sîrbilor care plecau s? lucreze în exterior ajungea mai ales în Suedia care reu?ise în cî?iva ani s? transforme industria construc?iilor navale în produc?ie de automobile de lux Volvo, Saab. Este chiar interesant de studiat dup? ce model este conceput motorul din dotarea tancului respectiv.
Men?inerea conflictului militar dintre India ?i Pakistan s-ar datora faptului c? amîndou? sînt de?in?toare de tehnic? militar? nuclear?. India cel pu?in dezvolta ?i probabil ?i acum proiecte de cercetare nuclear?, dar verificarea Indiei se face de c?tre high class-ul din fosta URSS prin direc?ia Pakistan care se pare are totu?i o orientare spre ro?u mai ales vecin?t??ii cu Indochina zon? în care mai sînt foste grup?ri ale Kmerilor ro?ii ?i pe unde se face transferul de tehnologie de vîrf mai ales de orientare se pare America-Extrem Orient-Asia se poate transfera u?or spre Rusia. Conflictul mai are ca scop ?i men?inerea relativ? sau înl?turarea controlului din N?rile Chinei. Fosta URSS vinde armament Irakului pentru a avea un control asupra Peninsulei Arabe pentru a avea un control asupra zonelor petroliere care exportau ?i?ei inclusiv c?tre SUA ?i pentru a avea un control naval în Golful Persic împotriva portavioanelor NATO ?i a cruci??toarelor purt?toare de rachete nucleare sau doar simple dar cu raz? medie ?i mare de ac?iune. La izbucnirea conflictului dintre Iran ?i Irak practic leg?tura direct? dintre fosta URSS ?i Irak a fost întrerupt? iranienii fiind dota?i de britanici ?i germani cu tehnic? nuclear? pentru producerea energiei electrice. Dilema magna class-ului în privin?a Irakului era posibilitatea sau existen?a deja a producerii armelor nucleare pentru distrugere în mas?. În nordul Irakului revolta popula?iei kurde a împiedicat practic de asemenea leg?tura prin Afghanistan a leg?turii de alimentare ?i scurgere de informa?ii din Golful Persic c?tre fosta URSS, în plus s-a v?zut fosta URSS în imposibilitatea de recuperarea banilor din investi?ii în armament vîndut prin livr?rile de petrol via Iran zon? cu care Irakul intrase în conflict ?i prin Afghanistan (1985) datorit? zonei kurde ?i a guvernelor talibane care refuz? ?i acum s? se supun? unor reguli. Atacul fostei URSS asupra Afghanistanului ?i încercarea de restabilire a leg?turii dintre cele dou? prin impunerea unui guvern comunist a e?uat ?i datorit? sus?inerii în secret a talibanilor de c?tre magna class care nu dorea restabilirea controlului militar datorat în Golful Persic Irakului. Despre folosirea de c?tre Irak a armelor de distrugere în mas? se ?tie asupra zonei kurde, dar armamentul era de factur? chimic?.
Echilibrarea fondului monetar de tip magna class care la un moment dat pl?tea în moned? forte (valut?) a provocat b?ncilor na?ionale ale ??rilor respective o devalizare a valorii propriei lor monede ca putere de cump?rare, apari?ia valutei forte în ?ara respectiv? putînd însemna un împrumut bancar pentru acoperirea unor pierderi probabil provocate chiar de ac?ionarii b?nci care le-a acordat împrumutul, iar revenirea înapoi a valutei forte se f?cea greu datorit? unei imixtiuni de ordin exterior ori din partea advers? bancar? ori chiar din partea ac?ionarilor bancari care acordaser? împrumutul pentru a se ajunge la o majorare a dobânzii ?i de a ob?ine mai u?or a unui control asupra unui aspect de care avea nevoie bancherul pentru a ob?ine profit maxim. Valoarea unei monede na?ionale ca putere de cump?rare sau stabilitatea ei se datoreaz? acoperirii în aur. În ??rile zonei ro?ii stabilitatea se mai realiza ?i prin ad?ugarea acoperiri în aur ?i acoperirea în valut? forte. În timpul Cortinei de fier investi?ia în valut? forte se f?cea orientativ în ??rile cu tendin?e de dezvoltare dar revenirea înapoi se realiza prin produse importate cu un standard forte ridicat de produs dar la un pre? preferen?ial mic, erau introduse u?or pe pia?a intern? respectiv? de firmele de import ale ??rii ?i vândute la un pre? aproximativ egal dar totu?i mai mic decât al produselor autohtone ?i care totu?i f?cea s? revin? în fondul bugetului b?ncii na?ionale a ??rii respective la o paritate export valut? import valut? prin produse vandabile u?or cred c? de 1 export 3 import. Realiza astfel ?ara exportatoare de valut? o reechilibrare a puterii de cump?rare a monedei proprii acoperind ?i relativele imposibilit??i de readucere a valutelor proprii înapoi din zone de interes economic de importan?? na?ional? dar unde ap?ruser? conflicte militare de lung? durat? ?i unde se investea cu armament dar rambursarea valorii înc? nu se putea realiza pentru c? regimul din zona de conflict nu era favorabil deocamdat?. Impunerea standardului comun cum ar fi în Comunitatea European? face relativ imposibil? situa?ia exportatorului de valut? forte extern? de a mai achizi?iona de pe pia?a comunitar? a produselor la un pre? modic ?i de a acoperii ivesti?iile înc? nerecuperabile prin vânzarea produselor achizi?ionate la un pre? cu paritate ridicat? pe pia?a proprie. Concluzia ar putea fi în acest caz ca m?sur? agresivizarea ac?iunilor investitorului în zonele economice de conflict extern Comunit??ii Europene pentru stabilizarea situa?iei la modul favorabil ?i începerea negocierilor de recuperare a investi?iei plus dobânda din zona unde a investit ?i de unde nu a putut deocamdat? s? recupereze investi?iile ?i s? ob?in? profit. Tot ca o concluzie ar fi aspectul înte?irii ciocnirilor militare în zonele respective, iar dac? conflictele sunt foarte violente înseamn? c? zona respectiv? nu este numai o zon? economic? în care s-a investit ci respectiva zon? le confer? investitorilor ?i un control asupra zonelor adiacente unde au investi?ii sigure ?i trebuiesc protejate. Odat? zona controlat? investitorul poate impune un pre? modic ?i apoi s? vând? pe pia?a lui intern? produsele importate în contrapartid? la pre?ul care îl dore?te. Adic? î?i stabile?te paritatea posibil? export capital-import capital produse pentru asigurarea ?i a unui profit dar acest fapt totu?i impune ?i o parte din sum? reinvestit? în cazul în care în zona respectiv? apare din nou un adversar iar guvernarea zonei trebuie men?inut? stabil? sau relativ stabil?.
Dup? c?derea Cortinei de fier în ??rile fost comuniste investi?ia s-a f?cut prin importuri mai ales din stocurile nevandabile de pe pia?a vest ?i nu numai. Puterea de cump?rare era relativ bun? datorit? remanen?ei de capital r?mas în buget. Produsul intern brut al ??rilor dar nu la toate ??rile foste comuniste nu a crescut datorit? recuper?rii imediate de capital exportat, puterea de cump?rare a produselor sc?zând, retribuirea muncii se rezuma în mare parte la activitatea de comer? vânzare-cump?rare. Retragerea de capital prin metoda imediat posibil a provocat o infla?ie puternic? descoperind moneda na?ional? a ??rilor respective de acoperirea valutar?. A urmat o reechilibrare a monedelor na?ionale respective prin împrumuturi de la Banca Mondial? sau European?, s-au cump?rat producerea unor produse, dar probabil c? sigur impuse preferen?ial pentru a fi toat? lumea sigur? c? vor fi vândute u?or pe pia?a intern? a ??rilor respective, licen?e care au fost mai ieftine ?i cu performan?e u?or dep??ite fa?? de cele existente pe pia?a fost? vest. Cre?terea pre?ului prin uniformizare ca în toate zonele din Comunitatea European? a for?at guvernele respective s? ridice nivelul mediu de retribuire în scopul asigur?rii posibilit??ii de cup?rare a produselor respective. Dar acest fapt face ca recuperarea de capital investit de pia?a comunitar? s? se fac? prin plata licen?ei ?i cu un procent mai mic prin exportarea produselor, iar în ??rile investitoare externe Comunit??ii ?i mai greu pentru c? nu le d? posibilitatea achizi?ion?rii produselor respective la un pre? preferen?ial ?i fiind dep??ite ca performan?e tehnice de cele produse chiar de ?ara care le-a vândut licen?a. Deci se pierde treptat posibilitatea de a fi asigurat? ?ara respectiv? cu investitori externi Comunit??ii, ?ara r?mânând la dispozi?ia investitorilor comunitari ?i a B?ncii Europene.
La retragerea capitalului investit în prima faz? a avut loc o majorare for?at? a veniturilor popula?iei pentru a-?i putea achizi?iona produsele importate care erau vândute la supra pre? legisla?ia fiind instabil? iar controlul banilor era efectuat foarte greu. De asemenea majorarea veniturilor popula?iei s-a f?cut ?i pentru evitarea conflictelor de munc? ?i a grevelor de avertisment care ar fi pus în pericol guvernul care favorizase investirea ?i retragerea rapid? a capitalului ?i profitului. Strategia a fost aplicat? gre?it pentru c? teorema atragerii micilor investitori ?i a dezvolt?rii investi?iilor mici ?i mijlocii nu a avut în calcul modul oneros al direc?ion?rii banilor ob?inu?i datorit? elud?rii legilor financiare care erau puse în practic? în ??rile respective la momentul respectiv. C?derile financiare ?i falimentarea diferitelor firme care luaser? avânt în primele faze ale instal?rii capitalului investit extern dup? c?derea Cortinei de fier s-au datorat depist?rii investitorilor externi a unor metode în contrapartid? de recuperare a finan?elor eludate legislativ. Provocarea major?rii veniturilor a dus la cre?terea infla?iei, majorarea f?cându-se prin emisiuni bancare de moned? na?ional? f?r? acoperire. În aparen?? acoperirea exista scriptic datorit? rapoartelor economice dar neavînd un control sigur al direc?ion?rii banilor practic s-a produs infla?ie. Treptat legisla?ia s-a îmbun?t??it ?i mai ales s-a ridicat standardul de control, ceea ce a dus la o sc?dere a infla?iei ajungându-se la o aproximativ? infla?ie controlat? dar cu aport de capital acordat ca ?i credit. Infla?ia este relativ posibil controlabil? datorit? ratelor de rambursare a creditului treptat dar din moment ce persist? înseamn? c? posibilitatea ??rii respective de a produce marf? vandabil? la export ?i nu numai este totu?i men?inut? sc?zut?. Adic? produsul intern brut nu este în cre?tere estimativ? corelat cu calculele de rambursare a creditelor. Realizarea produselor la standardele calitative comunitare ?i nu numai implic? înc? un consum mare de materiale, iar nivelul pl??ilor f?cute de popula?ie pentru servicii este de asemenea în cre?tere pân? la atingerea nivelului comunitar dac? nu cumva a fost impus s? fie atins într-o perioad? necorelat? corect cu cre?terea produsului intern brut. Ar implica totu?i în acest caz ridicarea standardului de preg?tire profesional? ?i aplicarea unor tehnologii moderne pentru sc?derea consumurilor de materiale nejustificate. Justificarea ar fi raportarea c?tre Banca Mondial? sau European? a unor cifre gre?it pentru men?inerea ??rii la un nivel al factorului de risc sc?zut, provocarea de infla?ii inten?ionat pentru men?inerea unui guvern la putere prin m?rirea retribu?iilor. Totu?i, a doua cauz?, dac? se practic?, se face b?nuiesc de comun acord cu banca creditoare care poate reprezenta interesele unei anumite p?r?i din magna class sau high class pentru a-?i men?ine controlul asupra unor proiecte de investi?ii în anumite domenii sau de siguran?? în rambursare a unor credite ?i dobânzi în investi?ii auxiliare.
Insula Hong Kong fost? sub tutelatur? britanic? trece sub tutelatur? China. Bursa din Hong Kong men?inea controlul transferurilor de m?rfuri Orientul Îndep?rtat-America via Marea Britanie stabilind un echilibru pentru britan-americani vis-a-vis de bursa de la Tokio. Trecerea sub pavilion chinez s-a f?cut dar cu o perioad? relativ mic? înainte de a se fi produs deschiderea SUA c?tre China. Transferul de capital ?i traficul de m?rfuri c?tre SUA se face tot prin bursa din Hong Kong al doilea motiv fiind ?i men?inerea unui relativ control asupra insulei fost? colonie britanic? ?i în primul rând asupra bursei. Deschiderea s-a f?cut pentru contracararea invaziei pe pia?a SUA a produselor japoneze iar bursa din Hong Kong este men?inut? pentru controlul financiar-comercial asupra bursei din Tokio. Totul pentru a încerca contracararea readuceri capitalului japonez din SUA c?tre magna class-ul japonez.
Majoritatea ??rilor din estul Europei ?i nu numai de?in?toare de flot? maritim? comercial? ?i nu numai din estul Europei, obi?nuiau s? înmatriculeze navele de transport de mare tonaj teddway sub pavilion liberian pentru a pl?ti taxele de înmatriculare mai mici. România importa minereu de fier din Brazilia transportat maritim cu mineraliere de mare tonaj pentru Combinatul Siderurgic din Gala?i. Uzura navelor de transport maritim de mare tonaj plus imposibilitatea refacerii lor, fiind dep??ite a f?cut posibil? vânzarea lor. Dar redotarea dup? Revolu?ia din 1989 s-a f?cut într-un ritm mai mic. Datorit? nemoderniz?rii instala?iilor siderurgice g?l??ene care nu mai produceau la capacitatea dinainte nici calitatea nu mai corespundea aprovizionarea cu minereu nu s-a mai f?cut cum trebuie. Ceea ce ne-a mai r?mas din flot? a fost afectat? brusc de un puch militar în Liberia (’96-’97). Practic s-a procedat probabil la reînmatricularea navelor de mare tonaj normal dar pre?ul transportului de minereu a crescut datorit? noilor taxe maritime. Siderurgia g?l??ean? de?i men?inut? greu producea o?el la un pre? mare fa?? de pia?a comunitar? ?i probabil mondial?, intr? în criz? gata gata s? fie dezafectat. Este cump?rat probabil la un pre? sub pre?ul apreciabil normal de un magnat al o?elului indiano-britanic. Restul flotei dup? lovitura puchist? din Liberia a ajuns datorit? imposibilit??ii pl?tirii taxelor maritime s? fie arestat? în porturi. Zona afectat? datorit? acestui fapt a fost zona dun?rean? ?i Tulcea care era de?in?toarea flotei române de pescuit oceanic. Ucraina construie?te un bra? auxiliar de transport naval pentru pescaj destul de mare iar minereul pentru Combinatul Siderurgic din Gala?i probabil provine din fosta URSS. Probabil prin portul Odesa via Gala?i. Taxele de transport sânt minime chiar dac? minereul este achizi?ionat la un pre? probabil pu?in mai mare. Se dezvolt? zona de exploatare minier? sau se men?ine Donetsk. Petrolul pentru Midia N?vodari Shell era adus prin conducta petrolier? din Irak prin Georgia la portul ei de la Marea Neagr? ?i apoi transportat maritim la Midia. Schimbarea de optic? politic? în zona ro?ie a f?cut probabil posibil? întreruperea aliment?rii cu ?i?ei a Midiei Shell ?i retragerea treptat? din teritoriul nostru. OMV r?mâne pentru c? e aprovizionat cu petrol Yukoc.
Afacerea interbelic? a importurilor de armament de la fabricile Skoda prin care se reclama guvernului României de atunci c? a cump?rat armament dep??it ca ?i calitate tehnic? poate fi interpretat? ?i ca o oprire a Poloniei de a se înarma în fa?a unei eventuale agresiuni germane.
Se poate presupune c? armamentul respectiv era produs pentru guvernul Poloniei ?i fusese amînat? cump?rarea acestuia, dotarea armatei poloneze la momentul invaziei germane era cu tunuri trase de cai ?i cavalerie dotat? cu armament u?or.
Dac? am fi s? apreciem momentul afacerii Skoda (1938) culminînd cu un scandal guvernamental ?i c?derea guvernului Regelui Carol al II lea, imediat dup? aceea Germania atac? Polonia ?i o invadeaz? f?r? a schimba un singur foc de arm? serios.
Cel care a importat armamentul pentru dotarea armatei române cu armamentul de la Uzinele Skoda a fost Malaxa care de?inea concesiune guvernelor României în dotarea armatei cu armament, achitarea armamentului f?cîndu-se din bugetul statului român.
La pu?in timp dup? invadarea Poloniei de c?tre trupele germane tezaurul polonez este transferat în România.
Se ?tia c? Malaxa lucra pentru Germania dar ca ?i constatare din timpul ocupa?iei germane a României o cre?tere a infla?iei ?i apari?ia pe pia?a valutar? româneasc? a unei mase enorme de valut? german? falsificat?.
Justificare ar fi c? tezaurul b?ncii na?ionale a României a fost transferat o parte la Moscova iar o parte a fost transferat în Germania.
Se mai ?tie c? guvernul polonez afirma c? o parte din tezaurul lor sa pierdut datorit? uni transfer din banca na?ional? a României c?tre ??rile arabe.
Dup? terminarea celui de al doi-le r?zboi mondial revenirea tezaurului României nu s-a f?cut în totalitate de la Moscova iar pîn? la reforma monetar? de dup? na?ionalizare infla?ia s-a men?inut.
În momentul na?ionaliz?rii ?i confiscare averilor marilor industria?i ?i angrosi?ti români infla?ia în România a disp?rut.
Aceast? procedur? s-a justificat pentru acoperirea pierderii tezaurului ne recuperat de la Moscova dar poate fi ?i un semnalment c? Malaxa a dat o lovitur? puternic? B?ncii Na?ionale a Poloniei luîndu-i o parte din tezaur.
Spre sfâr?itul celui de al doilea r?zboi mondial ANTANTA î?i programeaz? o debarcare în Grecia pentru a ataca Germania-Italia ?i alia?ii lor prin zona balcanic? obligându-i s? se retrag?. Se urm?rea deschiderea unui cap de pod la Salonic. Totu?i debarcarea s-a f?cut în Sicilia pentru c? zona Balcanilor era dominat? deja de lupte paramilitare de gheril? procomunist? (Grecia, Serbia-Muntenegru, în Albania erau grup?rile procomuniste “plavii”) iar Mussolini se retr?sese din Africa dup? înfrângerea generalului german Rommel, for?ând astfel armata german? s? p?trund? în Italia.
Tratativele de la sfâr?itul r?zboiului de la Yalta specificate ca stabilind zonele de domina?ie erau de fapt zonele de unde în prima faz? fiecare dintre câ?tig?tori î?i recuperau pagubele datorate conflagra?iei, dar conflagra?ie ap?rut? datorat? crizei economice care dominase lumea ?i în care influen?a investi?iilor ?i recuper?rii capitalului nu erau sincronizate cum trebuie, ca apoi zonele de domina?ie s? se transforme în zone garantate de investi?ii cu recuperarea capitalului investit ?i ale dobânzilor relativ garantate. Apare zona ro?ie care favorizeaz? dezvoltarea high class, magna class-ul fost existent fiind exterminat prin motiv?ri ideologice ?i politice rezistând dar nu în zona ro?ie doar partea din magna class-ul fost în zona ro?ie care avusese viziunea ?i prevederea c? la sfâr?itul r?zboiului în zona lui va fi ?i sfâr?itul lui ca magnat ?i a apucat s? î?i transfere capitalul în zona vestic? sau dincolo de ocean. Referirea o fac la transferul financiar, capitalul fix (imobile, utilaje…) neputându-se transfera iar de vândut era practic imposibil, nimeni din zona vestic? neriscând s? investeasc? cump?rând capitalul fix al unui magnat estic nefiind sigur c? î?i poate recupera investi?ia ?i a o folosi pentru ob?inerea de profit.
Venirea lui Gorbachiov la conducerea URSS a f?cut posibil? producerea unei reforme democratice în ??rile fostei uniuni ruse, realizâdu-se retragerea trupelor ruse?ti din Germania de Est ?i l?sând cele dou? zone s? se uneasc? formând Germania ca stat unitar. Treptat regimurile high class din zona ro?ie au fost înlocuite dar coordonate din umbr? tot de vechea high class ?i datorit? faptului c? în zona ro?ie educa?ia politic? se f?cea dar formarea ca politician nu era specific? pentru ori cine era educat politic. Apar imediat investi?ii rapide cu retragerea capitalului ?i a profitului rapid provocând infla?ie în toat? zona ro?ie, ca mai apoi pentru a putea reinvesti ?i a stabiliza infla?ia s? se fac? împrumuturi mondiale ??rile fostei zone ro?ii. Sunt cooptate în blocul NATO cu amplasarea unor baze militare pe teritoriul ??rilor respective ??rile fostului bloc comunist.
Urmeaz? Tratatul din Malta americano-rus prin care Rusia încerca impunerea Americii, a extinderii blocului NATO pân? la grani?a cu Ucraina f?r? cooptarea ??rilor nordice, fapt care urm?rea garantarea posibilit??ii investirii de capital în ??rile fostului bloc comunist ?i o stabilitate, de fapt o siguran?? c? fondurile alocate investi?iilor prin împrumuturi de la Banca Mondial? ?i European? s? poat? s? fie recuperate inclusiv siguran?a recuper?rii mai u?oare a profitului, ?i pentru ca în cazul revenirii din dilema diplomatic? a Rusiei în zona fost? ro?ie s? nu apar? conflicte militare Est -Vest-America ?i s? poat? Rusia s? investeasc? capital dar s? nu aib? ?i posibilitatea sigur? de recuperare inclusiv a profitului sau a extinderii din nou a zonei de influen??.
Tendin?a agresiviz?rii influen?ei high class în fosta zon? ro?ie se poate interpreta prin faptul c? high class încearc? s? captureze investi?ia magna class, a profitului dar nu se ?tie care va fi posibilitatea return?rii creditului financiar al ??rii respective c?tre magna class prin b?ncile economice din vest.
România a fost o zon? de tranzit dar amestecul culorilor începe s? se fac? în zona Ardeal via Ungaria. Fosta Yugoslavie este ?inut? sub control pentru a fi totu?i o zon? stabil? dar neluându-se m?suri radicale pentru înl?turarea zonelor de conflicte etnice deoarece ar ajunge în scurt timp din nou? o ?ar? nealiniat?, poten?ialul ei de a se opune oricui fiind cunoscut, iar puterea de a reveni la o dezvoltare tehnologic? de vârf se cunoa?te. Oricum capitalul investit ?i mai ales experien?a tehnic? le permite sârbilor s? se dezvolte relativ independent dar mult mai greu, conflictele din teritoriul lor fiind de orientare terorist-puchist? mai pu?in ?i destul de clar sub aspectul conflictelor etnice armate datorate faptului c? sârbii refuz? totu?i s? intre în zona de influen?? american?. Cei doi poli se eviden?iaz? clar prin prezen?a trupelor KFOR ale Na?iunilor Unite ?i atacurile armate proslavo-sârbe. Este considerat? o ?ar? periculoas? datorit? poten?ialului ei regenerativ tehnic. Politica sârbeasc? a fost nu de expansiune ci de deplasare a for?ei de munc? oriunde pentru a se perfec?iona ?i de a reveni cu tehnica de vârf înapoi.
Între anii ’95-‘96 dup? renun?area la conducerea Rusiei a fostului pre?edinte de sindicat miniero-metalurgic a Siberiei Boris Eltzîn, care l-a salvat de la moarte pe expre?edintele fostei URSS Mihail Gorbachiov în timpul loviturii militare puchiste (1990), Vladimir Putin fost ?ef al serviciilor secrete ruse actual pre?edinte al Rusiei a trecut printr-o perioad? de dezechilibru a bugetului financiar l?sat? mo?tenire de Boris Eltzîn. În perioada specificat? Concernul petrolier Yukoc, de fapt patronul concernului a fost acuzat de evaziune fiscal?, lips? a pl??ilor unor taxe c?tre fondul de stat rusesc. Justificarea exact? a fondurilor acuzate ca fiind delapidate se pare c? a fost f?cut? sub îndrumarea lui Vladimir pu?in dar totu?i patronul Concernului Yukoc r?mâne în banca acuza?ilor iar concernul Yukoc trece sub control guvernamental de?i la primele contacte judec?tore?ti între statul rus ?i conducerea concernului acuzele au fost destul de ambigue ?i nejustificate. În 2005 Georgia este zguduit? de calamit??i naturale care nesurprinzând pe nimeni au afectat ?i magistrala de petrol care aducea din Irak petrolul pentru Combinatul Midia Shell probabil. S-a pus problema la un moment dat a construc?iei unei magistrale de transport petrolier prin Balcani, pe teritoriul Greciei, România, vest cu câ?iva ani înainte de calamit??ile din Georgia ?i de preluarea controlului guvernamental asupra Concernului Yukoc dar proiectul a r?mas suspendat. Dup? afectarea tehnic? a magistralei georgiene de transport petrolier Shell s-a retras.
1948 Apare statul Israel ca o confirmare istorico-biblic? c? poporul evreu avea nevoie de o unificare într-un teritoriu de unde fusese împr??tiat. De fapt magna class confirmând necesitatea unific?rii popula?iei evreie?ti într-un teritoriu care îi apar?inuse avea nevoie la vremea respectiv? de un pion de încredere din punct de vedere financiar vorbind care s? o ajute s? controleze zona peninsulei arabe petroliere care probabil fusese pus? sub semnul suspiciunii dup? încheierea tratativelor de pace de la Yalta din 1945.
1967 apare conflictul militar dintre ??rile arabe ?i Israel pentru men?inerea controlului asupra traficului comercial prin Canalul de Suez mai ales asupra traficului ?i transportului de petrol cu tancurile petroliere din peninsula arab? spre Europa de vest ?i SUA. Aproximativ în acela?i an este deschis Canalul Panama care înlesnea traficul comercial ?i mai ales de petrol spre America din peninsula arab? cu evitarea conflictului armat din Israel ?i Egipt.
În 1911 Mexicul preia în for?? exploat?rile petroliere americane din Golful Mexic(Texaco Oil) în timpul revolu?iei conduse de Emiliano Zapata (1879-1919);
În 1981 Anwar-el-Sadat pre?edintele Egiptului moare asasinat în timpul unor demonstra?ii militare de ziua na?ional? a Egiptului la Cairo. Canalul de Suez trece sub control israeliano-britanic.
Se poate trage concluzia asupra modului de blocare a magna class la un pol dar s-a deschis la cel?lalt ca mai apoi s? fie închise amândou? ?i s? fie deschis al doilea pol la Canalul de Suez, chiar amândou? mai ales c? SUA a intervenit armat în codi?a continentului nord american preluând controlul asupra canalului Panama dar numai pe unul din maluri.
Tot în 1967 apare în Bolivia liderul de culoare ro?ie Che Guevara. Gherilele ro?ii erau sus?inute de militarii instrui?i ?i chiar trupe specializate în Cuba lui Fidel Castro. Scopul sus?inerii era reu?ita pl??ii armamentului vândut de provenien?? ruseasc? dar în diamante. Ca dup? aceea plata s? se fac? în parte c?tre Venezuela ?i Panama pentru petrol. Scopul secundar dar nu chiar, era ?i men?inerea controlului în zon? asupra aprovizion?rii cu petrol de import al SUA ?i ale ??rilor vest europene înlesnind astfel accesul ??rilor de culoare ro?ie de a prelua controlul în peninsula arab? asupra importului de petrol spre high class-ul ro?u ca plat? a vânz?rilor de armament ?i tehnic? militar?.
La acordarea Premiului Nobel pentru pace Prim Ministrului Israelului ?i Pre?edintelui Palestinei care reflecta stabilirea unui echilibru relativ în zon?, faptul însemna recunoa?terea Statului Palestina ?i de fapt retragerea din zona de contact cu Canalul de Suez a Israelului. Dar în acela?i timp sub imboldul real dar poate nu chiar direct al stop?rii p?trunderii drogurilor din Bolivia, Chile prin Panama dictatorul panamez care guverna la vremea respectiv? este arestat de armata SUA ?i se revine la un control absolut asupra canalului panamez.
Cubei l?sat? relativ singur? în zon?, pentru c? fosta URSS sub guvernarea Gorbaciov trecea prin probleme serioase interne de ordin economic mai ales datorit? pierderii siguran?ei pie?ei de desfacere reprezentat? de fostele ??ri CAER i s-a impus embargo de c?tre SUA. A urmat o lovitur? de stat în Venezuela. Mexicul r?mâne la nivelul de stat relativ dezvoltat m?cinat de lupte interne proSUA ?i anti reprezentat? prin gherilele zapatiste, majoritatea concentr?rii economice fiind sesizabil? mai mult în zona capitalei New Mexico City.
Ceea ce încercase magna class -ul prin împrumuturi bancare în zon?, adic? un control sau men?inerea unui control fusese în împrumutarea statului peruan. Dar zona era înconjurat? de gherilele ro?ii sus?inute direct de Fidel Castro. Totu?i se încearc? stabilirea unui guvern promagna class prin venirea la putere al Prim Ministrului de origine semijaponez? dar de fapt totul fusese un mod mascat de sus?inere ro?ie pentru a putea ob?ine un nou împrumut dar nu de la Banca Mondial? ci de la Banca Japoniei pentru rambursarea datoriei peruane c?tre Banca Mondial? ?i de a sc?pa de controlul acesteia din zon?. Dar r?spunsul B?ncii Japoniei a fost negativ iar guvernul peruan s-a pr?bu?it.
Începînd cu revolta ceaiului din portul New York (1847), cînd colonia britanic? America, a refuzat de a mai pl?ti taxa comercial? pentru importurile de produse cum sînt ceaiul ?i mirodeniile care proveneau din India, ca mai apoi în timpul pre?edintelui Abraham Lincoln cînd s-a f?cut referendumul privind stabilirea limbii na?ionale a Americii ?i cînd datorit? faptului c? în America erau aporx 38% cet??eni americani dar de origine german? ?i datorit? acestui fapt germanii sperau ca limba na?ional? a Americii s? fie germana, de atunci tot ce se întîmpl? în plan mondial reprezint? încontinuu un proiect care nu va lua nici o dat? sfîr?it, acela de a ar?ta întregii lumi c? colonia britanic? America dup? stabilirea independen?ei este totu?i sub controlul Germaniei.
Acest aspect poate fi privit ?i ca un r?spuns asupra descoperiri sau a motiv?rii asasin?rii pre?edintelui Abraham Lincoln.
Se ?tie c? industria manufacturier? francez? ?i german? ?i britanic? lucra cu materie prim? cu era bumbacul ieftin ob?inut datorit? exploat?rii negrilor de pe planta?ii dar de care a profitat dup? r?zboiul de secesiune tot regatul Unit Britanic ceea ce a nemul?umit foarte puternic Fran?a ?i Germania reprezentat? prin comunit??ile de germani ?i proprietari de planta?ii de origine francofon? din Missisipi, Misoury ?i Ohio.
Ceea ce a f?cut împotriv? acestor franco-germani Abraham Lincholm abolind scalvia ?i promovînd ca limb? na?ional? a Americii limba englez? a reprezentat de fapt o negare a r?zboiului de independen?? a Americii vis-vis de Marea Britanie, orientarea ?i alimentarea cu materie prim? fiind tot c?tre aceasta ?i taxele comerciale ne mai putînd fi evitate.
Tot ce s-a întîmplat dup? aceea ?i pîn? acum reprezint? o revan?? a Germaniei împotriv? Marii Britanii de eliminarea total? a controlului economic ?i mai ales financiar asupra teritoriilor foste colonii britanice de c?tre Germania.
Mai apoi cînd s-a constatat puterea ridicat? de cump?rare a Lirei Britanice în plan mondial datorit? încas?ri la bugetul na?ional britanic a taxelor comerciale din fostele colonii cu care Mari Britanie men?ine leg?turile comerciale, a urmat stabilirea ca prioritate a distrugerii puterii de cump?rare a monedei britanice de c?tre în prima faz? de c?tre dolar ?i mai apoi de c?tre Dolar ?i Euro împotriva Lirei.
La ora actual? dup? desprinderea Hong Kong-ului de Regatul Unit ?i orientarea spre China s-a constat apari?ia ?i men?inerea unor conflicte în plan interna?ional între China ?i Taivan.
Infiltrarea geramanilor c?tre controlul financiar asupra Lirei Britanice ?i asupra coloniei britanice Hong Kong s-a realizat în prima faz? prin controlul din Bursa de la Tokio asupra Bursei de la Hong Kong ?i prin înt?rirea rela?iilor americano-chineze.
S-a costat c? în preambulul desprinderii Hong Kong-ului de mare Britanie a intrat în criz? rela?iile americano-chineze ceea ce se justific? prin faptul c? Marea Britanie nu a dorit s? piard? definitiv controlul comercial ?i financiar din Orientul îndep?rtat iar bursa de la Tokio nu reu?ea s? suplineasc? supra solicitarea politic? britanic? asupra Chinei.
Dup? deprindere, rela?iile americano-chineze revin relativ la normal dar apar conflicte armate între China ?i Taivan.
În Taivan se constat? o reac?ie de înarmare cu rachete cu raz? medie ?i mare de ac?iune ceea s-ar justifica ca inten?ie a Taivan-ului de a controla traficul comercial ?i aerian de c?tre Mare Britanie asupra Hong Kong-ului nu reprezentînd un conflict deschis armat deschis asupra teritoriului Chinei cea ce ar fi ridicol pentru Taivan, ?i reprezint? orientarea spre terorism împotriva Hong Kong-ului pentru a putea face presiuni financiare ?i comerciale în zona controlat? de Bursa de la Hong Kong dar care a ie?it de sub tutela britanic?.
Dup? aceea ar mai însemna c? Lira britanic? nu mai face fa?? la bursa Hong Kong-ez? presiunii dolarului ?i Euro-ului geramno-european.
În noiembrie 2007 situa?ia politic? a Polonie era caracterizat? de c?derea unui guvern de orientare radical? conservatoare a Primului ministru polonez Jaroslaw Kaczynski (Partidul conservator Dreptate ?i Justi?ie).
În acela?i timp la Palermo a fost arestat unul din capii mafiei Cosa Nostra Salvatore Lo Piccolo urm?rit de aproape 20 de ani.
Concluzia care se poate trage referitor la aceste dou? ?tirii de pres? este c? penetrabilitatea grani?elor Comunit??ii Europene se va modifica c?tre grani?a moldoveneasc?-româneasc?.
Investirea banilor proveni?i din traficul de stupefiante ?i din prostitu?ie se face de c?tre mafia sicilian? cu ajutorul polonezilor în Ucraina.
Dac? privim lucrurile ca fiind unul dintre cele mai puternice lovituri date de constructorii de automobile din fosta URSS a producerii pe pia?a intern? a URSS a modelului Jiguli care era o copie fidel? a ultimului model de Fiat pe care îl producea la vremea respectiv? Compania Fiat ?i pe care îl d?duser? s? fie produs pentru pia?a Polonez? ?i a CAER uzinelor Fiat Polski, acum ne putem a?tepta ca produc?torul de automobile Lituanian al automobilului Jiguli ?i Lada s? apar? pe pia?? cu un nou model de Lada produs pentru pia?a sud american?.
Dac? lu?m în calcul c? fostul mare lider al mafiei siciliene Bernadrdo Provenzano, urm?rit timp de 40 de ani ?i arestat, ceea ce ar concorda cu apari?ia autombilului Jiguli pe pia?a URSS iar mai apoi prin vînzarea de licen?? de proiect de automobile Fiat uzinelor lituaniene dar produsele erau marca Lada, fenomenul pare s? se repete.
Dac? lu?m în calcul pr?bu?irea într-un cartier de locuin?e din Sao Paolo Brazilia a uni avion ?i în acela?i timp incendierea unei pu?c?rii din Buenos Aires incendiu în timpul c?ruia s-au înregistrat mor?i ?i r?ni?i, putem trage concluzia c? în timpul incendiului pot ap?rea persoane care nu au mai fost identificate dar care au ap?rut în afara pu?c?riei pilotînd chiar avioane, în timp ce pe pia?a automobilelor se ?tie c? Seat ?i Volkwagenul German export? ma?inile în Brazilia iar pe pia?a argentinian? a ap?rut noul model de automobil Fiat sub licen?? Lada dar nu a fost acceptat în Brazilia ?i în celelalte ??ri latino americane.

*

K-P-T-le sunt acolo unde s-a dezvoltat ideea ?i s-a pus în practic? modul de a avea puterea financiar?. Banul a fost inventat de evrei (bancnota) pentru a-?i fi pl?tit ceva ce tu ai iar el nu putea ob?ine. La K-P-T se pl?te?te chiar dac? nu ne place s? o vedem cu aceia?i moned?.
Biblic vorbind Isus a fost r?stignit fiind vîndut pe bani de Iuda, evreii au fost acuza?i de Hitler c? l-au vîndut pe Isus ?i au pl?tit la rîndul lor. Late motiv-ul invocat de Hitler de a se lega de ei, de fapt era de a le confisca averile ?i via?a.
“In God we trust” reprezint? puterea financiar? a Americii.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s